Soarta Dragonilor

Soarta Dragonilor Morgan Rice Inelul Vr?jitorului #3 INELUL VR?JITORULUI are toate ingredientele pentru a deveni un succes imediat: INTRIGI, contra-INTRIGI, mister, cavaleri curajo?i ?i rela?ii ?nfloritoare, pline de inimi zdrobite, decep?ie ?i tr?dare. V? va delecta ore ?n ?ir ?i va satisface toate v?rstele. Recomandat pentru biblioteca permanent? a tuturor cititorilor de fic?iune. Books and Movie Reviews, Roberto Mattos SOARTA DRAGONILOR (Cartea 3 din Inelul vr?jitorului) ne duce mai ad?nc ?n calatoria epic? a lui Thor spre a deveni un r?zboinic, c?l?toria lui peste Marea de Foc spre Insula de Cea?? a dragonului. Un loc neiertator, cas? a r?zboinicilor de elit? din ?ntreaga lume, aici competen?ele ?i abilit??ile Thor lui cresc ?n timpul instruc?iei. Prieteniile lui devin ?i ele mai profunde, deoarece ei se confrunt? cu adversit??i ?mpreun?, dincolo de ceea ce ?i-ar putea imagina. Dar, a?a cum lupt? ?mpotriva mon?tri inimaginabile, Suta trece rapid de la o sesiune de formare la o chestiune de via?? ?i de moarte. Nu to?i vor supravie?ui. Pe drum, visele lui Thor, ?mpreun? cu ?nt?lnirile sale misterioase cu Argon, vor continua s?-l b?ntuie, s? preseze s? ?ncerce s? afle mai multe despre cine este, cine este mama lui, si care e sursa puterilor sale. Care ?i este destinul??napoi ?n Inel, problemele devin mult mai mari. Cu Kendrick ?ntemni?at, Gwendolyn consider? c? e de datoria ei s? ?ncerce s?-l salveze, pentru a salva Inelul prin r?sturnarea fratelui ei Gareth. Ea caut? indicii pentru a-l g?si pe uciga?ul tat?lui ei, ?mpreun? cu fratele ei Godfrey, ?i astfel cei doi vor deveni mult mai apropia?i, uni?i ?n cauza lor. Dar Gwendolyn se afl? ?n pericol de moarte pe m?sur? ce preseaz? prea ad?nc, ?i ar putea fi implicat? p?n? peste cap. Gareth ?ncearc? s? m?nuiasc? sabia Dinastiei ?i ?nva?? ce ?nseamn? s? fii rege, devenind beat cu abuzul de putere. El guverneaz? f?r? mil?, devenind paranoic. Cum la?ul se str?nge ?n jurul asasinului regelui, clanul McCloud atac? mai ad?nc ?n Inel ?i Curtea Regelui se afl? ?ntr-o pozi?ie din ce ?n ce mai precar?. Gwendolyn a?teapt? cu do ?ntoarcerea lui Thor, ca ei s? poat? fi ?mpreun?, ca dragostea lor s? ?nfloreasc?. Dar cu for?e puternice care le stau cale, este discutabil dac? aceast? ?ans? va veni vreodat?. Thor va supravie?ui Sutei? Se va pr?bu?i Curtea Regelui? Va fi g?sit asasinul lui MacGil? Gwendolyn va r?m?ne cu Thor? ?i va afla Thor ?n cele din urm? secretul destinului s?u?Cu construc?ia de lumi ?i caracterizarea sofisticate, SOARTA DRAGONILOR este o poveste epica despre prieteni ?i iubi?i, despre rivali ?i pe?itori, despre cavaleri ?i dragoni, despre intrigi ?i ma?ina?iuni politice, despre a deveni adult, despre inimi fr?nte, despre ?n?el?ciune, ambi?ie ?i tr?dare. Este o poveste despre onoare ?i curaj, despre soart? ?i destin, despre vr?jitorie. Este o fantezie care ne aduce ?ntr-o lume pe care nu o vom uita niciodat?, ?i care va atrage toate v?rstele ?i sexele. C?r?ile 4 – 17 din serie sunt, de asemenea, disponibile! Mi-a captat aten?ia de la ?nceput p?n? la sf?r?it ?i n-am mai putut s-o las din m?n?…Aceast? poveste este o aventur? extraordinar?, cu un ritm alert, plin? de ac?iune chiar de la ?nceput. Nu te plictise?ti nicio clip?. Paranormal Romance Guild (despre Transformat?) Plin? p?n? la refuz de ac?iune, idil?, aventur? ?i suspans. Pune?i m?na pe aceast? carte ?i v? ve?i ?ndr?gosti ?nc? o dat?. vampirebooksite. com (despre Transformat?) Morgan Rice Soarta Dragonilor Cartea 3 Din Inelul Vr?jitorului Despre Morgan Rice Morgan Rice este #1 la bestselleruri ?i autoarea bestsellerurilor MEMORIILE UNUI VAMPIR, cuprinz?nd unsprezece c?r?i (?i mai urmeaz?); #1 bestseller cu seria TRILOGIA SUPRAVIE?UIRII, un thriller post-apocaliptic care cuprinde dou? c?r?i (?i mai urmeaz?); ?i #1 bestseller cu seria INELUL VR?JITORULUI care cuprinde treisprezece c?r?i (?i mai urmeaz?). C?r?ile lui Morgan Rice sunt disponibile ?n edi?ii audio ?i tip?rite, iar traduceri ale acestora sunt acum disponibile ?n limbile german?, francez?, italian?, spaniol?, portughez?, japonez?, chinez?, suedez?, olandez?, turc?, maghiar?, ceh? ?i slovac? (?i mai multe limbi disponibile ?n viitor). Morgan dore?te s? v? cunoasc? p?rerile, a?a c? sunte?i invita?i s? accesa?i www.morganricebooks.com pentru a v? ?nscrie ?n lista de contacte e-mail, pentru a primi o carte gratuit?, cadouri, pentru a desc?rca gratuit aplica?ia, pentru a afla ultimele nout??i, ?n exclusivitate, pentru a v? conecta prin Facebook ?i Twitter ?i pentru a p?stra leg?tura! Laude selecte pentru Morgan Rice "INELUL VR?JITORULUI" are toate ingredientele pentru a deveni un succes imediat: INTRIGI, contra-INTRIGI, mister, cavaleri curajo?i ?i rela?ii ?nfloritoare, pline de inimi zdrobite, decep?ie ?i tr?dare. V? va delecta ore ?n ?ir ?i va satisface toate v?rstele. Recomandat pentru biblioteca permanent? a tuturor cititorilor de fic?iune." –-Books and Movie Reviews, Roberto Mattos "Rice face o treab? excelent? atr?g?ndu-te de la ?nceput ?n poveste, utiliz?nd o mare calitate descriptiv? care transcende simpla zugr?vire a decorului.... Frumos scris? ?i extrem de rapid de citit." –-Black Lagoon Reviews (despre Transformat?) "O poveste ideal? pentru tinerii cititori. Morgan Rice a f?cut o treab? bun? d?nd pove?tii o ?ntors?tur? interesant?… Proasp?t? ?i unic?. Seria se concentreaz? ?n jurul unei fete… o fat? extraordinar?!… U?or de citit, dar cu ac?iune extrem de rapid?… Evaluat Audien?? General?." –-The Romance Reviews (despre Transformat?) "Mi-a captat aten?ia de la ?nceput p?n? la sf?r?it ?i n-am mai putut s-o las din m?n?…. Aceast? poveste este o aventur? extraordinar?, cu un ritm alert, plin? de ac?iune chiar de la ?nceput. Nu te plictise?ti nicio clip?." –-Paranormal Romance Guild (despre Transformat?) "Plin? p?n? la refuz de ac?iune, idil?, aventur? ?i suspans. Pune?i m?na pe aceast? carte ?i v? ve?i ?ndr?gosti ?nc? o dat?." –-vampirebooksite.com (despre Transformat?) "O intrig? minunat?, ?i aceasta a fost mai ales tipul de carte pe care ??i va fi greu s-o pui jos seara. Finalul a fost o situa?ie pe muchie de cu?it, at?t de spectaculoas? ?nc?t ve?i dori imediat s? cump?ra?i cartea urm?toare, doar pentru a vedea ce se ?nt?mpl?." –-The Dallas Examiner (despre Iubit?) "TRANSFORMAT? este o carte care rivalizeaz? cu AMURG ?i JURNALELE VAMPIRILOR, ?i una care te va face s? nu vrei s? la?i cartea din m?n? p?n? la ultima pagin?! Dac? ??i plac aventura, dragostea ?i vampirii, aceast? carte este pentru tine! " –-Vampirebooksite.com (despre Transformat?) "Morgan Rice se dovede?te din nou a fi o povestitoare extrem de talentat?.... Va atrage o gam? larg? de public, inclusiv fanii tineri ai genului vampiri/fantastic. Acesta s-a ?ncheiat cu o situa?ie nea?teptat?, pe muchie de cu?it, care te las? ?ocat." –-The Romance Reviews (despre Iubit?) C?r?i de Morgan Rice INELUL VR?JITORULUI CALEA EROILOR (Cartea 1) MAR?UL REGILOR (Cartea 2) SOARTA DRAGONILOR (Cartea 3) STRIG?T DE ONOARE (Cartea 4) JUR?M?NT DE GLORIE (Cartea 5) ACTE DE BRAVUR? (Cartea 6) RITUALUL S?BIILOR (Cartea 7) CHEZ??IA ARMELOR  (Cartea  8) UN CER DE VR?JI  (Cartea 9) O MARE DE SCUTURI (Cartea 10) O DOMNIE DE O?EL (Cartea 11) T?R?MUL DE FOC (Cartea 12) DOMNIA REGINELOR (Cartea 13) JUR?M?NTUL FRA?ILOR (Cartea 14) VISUL MURITORILOR (Cartea 15) TURNIRUL CAVALERILOR (Cartea 16) DARUL B?T?LIEI (Cartea 17) Trilogia supravie?uirii ARENA UNU: V?N?TORII DE SCLAVI (Cartea 1) ARENA DOI (Cartea 2) MEMORIILE UNUI VAMPIR TRANSFORMAT? (Cartea 1) IUBIT? (Cartea 2) TR?DAT? (Cartea 3) PREDESTINAT? (Cartea 4) DORIT? (Cartea 5) LOGODIT? (Cartea 6) PROMIS? (Cartea 7) G?SIT? (Cartea 8) RE?NVIAT? (Cartea 9) R?VNIT? (Cartea 10) SORTIT? (Cartea 11) Ascult? seria INELUL VR?JITORULUI ?n format de carte audio! Copyright © 2013 Morgan Rice Toate drepturile rezervate. Cu excep?ia cazurilor permise de Legea Drepturilor de Autor din 1976,  din SUA, nicio parte din aceast? publica?ie nu poate fi reprodus?, distribuit? sau transmis? ?n orice form? sau prin orice mijloace sau stocat? ?ntr-un sistem de baze de date sau de recuperare, f?r? acordul prealabil al autorului. Acest e-book este licen?iat numai pentru uzul dumneavoastr? personal. Acest e-book nu poate fi rev?ndut sau cedat altor persoane. Dac? v-a?i dori s? ?mp?r?i?i acest e-book cu o alt? persoan?, v? rug?m s? achizi?iona?i c?te un exemplar suplimentar pentru fiecare destinatar. Dac? citi?i acest e-book ?i nu l-a?i cump?rat, sau nu a fost achizi?ionat numai pentru uzul dumneavoastr?, atunci v? rug?m s? ?l returna?i ?i s? achizi?iona?i o copie proprie. V? mul?umim c? respecta?i munca dificil? a acestui autor. Aceasta este o oper? de fic?iune. Numele, personajele, afacerile, organiza?iile, locurile, evenimentele ?i incidentele sunt fie produsul imagina?iei autorului, fiesunt utilizate fic?ional. Orice asem?nare cu persoane reale, ?n via?? sau decedate, este o simpl? coinciden??. Copyright imagine copert? Bob Orsillo, utilizat? sub licen?? de la Shutterstock.com. "Nu te pune ?ntre balaur ?i m?nia lui."     —William Shakespeare     Regele Lear CAPITOLUL UNU Regele McCloud a ?arjat ?n jos pe pant?, alerg?nd peste ?inuturile ?nalte, ?n partea Inelului apar?in?nd clanului MacGil, sute dintre oamenii lui urm?ndu-l, ?in?ndu-se cu toate puterile de ?a pe c?nd calul s?u galopa ?n jos pe munte. El s-a ?ntins ?napoi, a ridicat biciul, ?i l-a adus cu putere ?n jos pe pielea calului: calul lui nu are nevoie de vreun imbold, dar ?i pl?cea s?-l biciuiasc? oricum. ?i pl?cea s? provoace durere animalelor. McCloud aproape c? saliva la imaginea dinaintea lui: un sat idilic al clanului MacGil, cu b?rba?ii pe c?mp, ne?narma?i, cu femeile acas?, ?ntinz?nd lenjeria pe fr?nghii, abia ?mbr?cate ?n clima de var?. U?ile de la case erau deschise; g?inile umblau de colo-colo; ceaunele fierbeau deja cu cina. S-a g?ndit la pagubele pe care le va produce, la prada pe care o va acumula, la femeile pe care le va terfeli – ?i z?mbetul i s-a ?ntins. Aproape c? putea gusta s?ngele pe care avea s?-l verse. Au ?arjat tot mai repede, caii lor huruind ca tunetul, rev?rs?ndu-se peste ?inutul de ?ar?, ?i, ?n cele din urm?, cineva i-a observat: garda satului, o imita?ie patetic? de soldat, un adolescent, ?in?nd o suli??, care s-a ridicat ?i s-a ?ntors la sunetul apropierii lor. McCloud i-a v?zut bine albul ochilor, a v?zut teama si panica pe fa?a lui; ?n acest avanpost somnoros, acest b?iat probabil c? n-a v?zut vreo lupt? niciodat? ?n via?a lui. Era teribil de nepreg?tit. McCloud n-a pierdut nici un moment: vroia primul omor, a?a cum f?cuse mereu ?n lupt?. Oamenii lui ?tiau suficient s? i-l ofere. ?i-a biciuit din nou calul p?n? c?nd acesta a ?ipat, ?i a c??tigat vitez?, ajung?nd mai departe ?n fa?a celorlal?i. A ridicat suli?a str?mo?ului s?u, un lucru greu, de fier, s-a l?sat pe spate, ?i a aruncat-o. Ca ?ntotdeauna, ?inta lui era bun?: b?iatul abia terminase s? se ?ntoarc? atunci c?nd suli?a i-a ?nt?lnit spatele, zbur?nd drept prin el ?i fix?ndu-l de un copac cu un zgomot ?uierat. S?ngele i-a ???nit din spate, ?i era suficient pentru a-i lumina ziua lui McCloud. McCloud a scos un strig?t scurt de bucurie, ?i cu to?ii au continuat ?arja, peste terenul m?nos al clanului MacGil, printre tulpini  galbene de porumb ce se leg?nau ?n v?nt, p?n? la coapsele calului s?u, ?i c?tre poarta satului. Era aproape o zi prea frumoas?, o imagine prea frumoas?, pentru devastarea pe care erau pe cale s? o aduc?. Ei au ?arjat prin poarta neprotejat? a satului, acest loc destul de prost s? fie situate la marginea Inelului, at?t de aproape de ?inuturile ?nalte. Ar trebui s? ?tie mai bine, s-a g?ndit McCloud cu dispre?, pe c?nd a leg?nat toporul ?i a dat jos semnul din lemn  anun??nd locul. ?l va redenumi destul de repede. Oamenii lui au intrat ?n?untru, ?i ?n jurul lui au izbucnit ?ipetele femeilor, copiilor, b?tr?nilor, ale oricui s-a ?nt?mplat s? fie acas? ?n acest loc uitat de Dumnezeu. Erau, probabil, o suta de suflete f?r? noroc, ?i McCloud era hot?r?t s?-l fac? pe fiecare dintre ei s? pl?teasc?. El ?i-a ridicat toporul sus, deasupra capului, concentr?ndu-se pe o femeie anume, care fugea cu spatele la el, ?ncerc?nd din r?sputeri s? ajung? ?napoi la siguran?a casei ei. Nu a fost s? fie. Toporul lui McCloud a lovit-o ?n partea din spate a gambei, a?a cum el dorise, ?i ea a c?zut cu un ?ip?t. Nu vrusese s? o omoare: numai s? o schilodeasc?. La urma urmei, o vroia ?n via?? pentru pl?cerea pe care o va avea cu ea dup? aceea. O alesese bine: o femeie cu p?r lung, blond ?i s?lbatic, ?i ?olduri ?nguste, abia peste optsprezece ani. Ea va fi a lui. ?i c?nd va termina cu ea, poate c? o va omor?, atunci. Sau poate c? nu; poate c? o va p?stra ca sclav? a lui. El a strigat de ?nc?ntare c?nd a c?l?rit p?n? l?ng? ea ?i a s?rit de pe cal la mijlocul pasului, ateriz?nd peste ea ?i tr?ntind-o la p?m?nt. S-a rostogolit cu ea prin praf, sim?ind impactul drumului, ?i a z?mbit ?n timp ce savura ce ?nsemna s? fie ?n via??. P?n? la urm?, via?a avea din nou un sens. CAPITOLUL DOI Kendrick st?tea ?n ochiul furtunii, ?n Sala de arme, flancat de zeci dintre fra?ii s?i, to?i membri c?li?i ai Cavalerilor de Argint, ?i se uita calm la Darloc, comandantul g?rzii regale, trimis ?ntr-o misiune nefericit?. Ce se g?ndise oare Darloc? Oare chiar a crezut c? el putea m?r??lui ?n Sala de arme ?i ?ncerca s?-l aresteze pe Kendrick, cel mai iubit membru al familiei regale, ?n fa?a tuturor fra?ilor s?i de arme? Chiar a crezut c? ceilal?i se vor da deoparte ?i vor permite asta? El subestimase mult loialitatea Cavalerilor de Argint pentru Kendrick. Chiar dac? Darloc ar fi sosit cu acuza?ii legitime pentru arestarea lui – ?i acestea cu siguran?? nu erau – Kendrick se ?ndoia foarte mult c? fra?ii s?i ar permite ca el s? fie luat pe sus. Ei ?i erau loiali pe via??, ?i loiali p?n? la moarte. Asta era crezul Cavalerilor de Argint. El ar fi reac?ionat la fel ?n cazul ?n care oricare dintre fra?ii lui ar fi fost amenin?at. La urma urmei, to?i s-au antrenat ?mpreun?, au luptat ?mpreun?, pentru toate vie?ile lor. Kendrick putea sim?i tensiunea care z?cea ?n t?cerea grea, cu Cavalerii de Argint care st?teau, cu armele trase, ?n fa?a unei simple duzini de g?rzi regale, care se foiau pe loc, ar?t?nd cu fiecare clip? mai pu?in ?n largul lor. Ei trebuie s? fi ?tiut c? ar fi fost un masacru dac? vreunul dintre ei ar fi ?ncercat s?-?i scoat? sabia – ?i, cu ?n?elepciune, niciunul nu a f?cut-o. St?teau to?i acolo ?i a?teptau ordinul comandantului lor, Darloc. Darloc a ?nghi?it, ar?t?nd foarte nervos. ?i-a dat seama c? problema lui era f?r? speran??. "Se pare c? nu a?i venit cu suficien?i oameni," a r?spuns calm Kendrick, z?mbind. "O duzina din g?rzile Regelui ?mpotriva a o sut? de Cavaleri de Argint. A voastr? este o cauz? pierdut?." Darloc s-a ?mbujorat, ar?t?nd foarte palid. ??i drese glasul. "Domnul meu, noi to?i servim acela?i regat. Nu doresc s? lupt cu Domnia ta. Ai dreptate: aceasta este o lupta pe care noi nu am putea-o c??tiga. Dac? ne ordoni, noi vom p?r?si acest loc ?i vom reveni la rege. "Dar tu ?tii c? Gareth doar va trimite mai mul?i b?rba?i dup? tine. B?rba?i diferi?i. ?i ?tii unde va duce acest lucru. I-ai putea ucide pe to?i – dar chiar vrei s?ngele fra?ilor t?i pe m?ini? Chiar vrei s? declan?ezi un r?zboi civil? Pentru tine, oamenii ?i-ar risca via?a, ar omor? pe oricine. Dar este acest lucru corect fa?? de ei?" Kendrick se uit? ?napoi, g?ndindu-se la toate acestea. Darloc avea dreptate. El nu vroia ca niciunul dintre oamenii lui s? fie r?nit numai din cauza lui. A sim?it o dorin?? cople?itoare s?-i protejeze de orice v?rsare de s?nge, indiferent de ceea ce ?nsemna asta pentru el. ?i oric?t de ?ngrozitor era fratele s?u Gareth, ?i oric?t de prost conduc?tor, Kendrick nu dorea un r?zboi civil – cel pu?in, nu din cauza lui. Erau alte moduri; o confruntare direct?, ?nv??ase el, nu era ?ntotdeauna cea mai eficient?. Kendrick s-a ?ntins ?i a cobor?t ?ncet sabia prietenului s?u Atme. S-a ?ntors cu fa?a la ceilal?i Cavaleri de Argint. Era cople?it de recuno?tin?? fa?? de ei pentru c?-i veniser? ?n ap?rare. "Colegii mei Cavaleri de argint," a anun?at el. "Sunt smerit de ap?rarea dumneavoastr?, ?i v? asigur c? nu este ?n zadar. Dup? cum m? cunoa?te?i cu to?ii, n-am avut nimic de a face cu moartea tat?lui meu, fostul nostru rege. ?i c?nd ?l voi g?si pe adev?ratul criminal, pe care cred c? l-am g?sit deja, av?nd ?n vedere natura acestor comenzi, voi fi primul care s? se r?zbune. Stau aici acuzat pe nedrept. Astea fiind spuse, nu vreau s? fiu impulsul pentru un r?zboi civil. Deci v? rog, cobor??i bra?ele. Le voi permite s? m? ia ?n pace, pentru c? un locuitor al Inelului nu ar trebui s? lupte niciodat? cu altul. Dac? dreptatea mai exist?, atunci adev?rul va ie?i la suprafa?? – ?i v? voi fi returnat repede. " Grupul de Cavaleri de argint ?i-a cobor?t ?ncet, f?r? tragere de inim? bra?ele, pe c?nd Kendrick s-a ?ntors ?napoi spre Darloc. Kendrick a p??it ?nainte ?i a mers cu Darloc spre usa, Garda Regelui ?nconjur?ndu-l. Kendrick mergea m?ndru, ?n centru, foarte drept. Darloc nu a ?ncercat s?-i pun? c?tu?e – poate c? din respect, sau de teama, sau pentru c? Darloc ?tia c? el era nevinovat. Kendrick se va duce singur la noua sa ?nchisoare. Dar nu va ceda at?t de u?or. ?ntr-un fel el ??i va limpezi numele, se va elibera din temni?? – ?i-l va ucide pe asasinul tat?lui s?u. Chiar dac? era propriul s?u frate. CAPITOLUL TREI Gwendolyn st?tea ?n m?runtaiele castelului, cu fratele ei Godfrey l?ng? ea, ?i se uita ?napoi la Steffen cum st?tea acolo, foindu-se, fr?ng?ndu-?i m?inile. Era un personaj ciudat – nu doar pentru c? era deformat, cu spatele r?sucit ?i coco?at, ci ?i, de asemenea, pentru c? p?rea s? fie umplut cu o energie nervoas?. Ochii lui nu se opreau niciodat? din mi?care, ?i m?inile ?i erau ?mpreunate, ca ?i cum ar fi fost r?v??it de vinov??ie. Se leg?na ?n locul unde st?tea, trec?nd de pe un picior pe altul, ?i ?ng?na pentru el ?nsu?i ?ntr-o voce profund?. To?i ace?ti ani de c?nd era aici, s-a g?ndit Gwen, to?i ace?ti ani de izolare ?l f?cuser? ?n mod clar un personaj ciudat. Gwen a?tepta ca el s? se deschid? ?n cele din urm?, pentru a descoperi ce s-a ?nt?mplat cu tat?l ei. Dar cum secundele s-au transformat ?n minute, cum sudoarea se aduna pe fruntea lui Steffen, cum el se leg?na tot mai dramatic, nu a venit nimic. A continuat s? fie doar o t?cere groas?, grea, punctat? doar de zgomotele ?ng?nate de el. Gwen ?ncepea s? transpire ?i ea aici jos, focurile puternice din gropi fiind prea aproape ?n aceast? zi de var?. Ea vroia s? fi terminat cu acest lucru, s? p?r?seasc? acest loc – ?i s? nu se mai ?ntoarc? aici niciodat?. L-a studiat pe Steffen, ?ncearc?nd s? descifreze expresia lui, s?-?i dea seama ce ?i trecea prin minte. El promisese s? le spun? ceva, dar acum era t?cut. Cum ?l examina, p?rea c? el avea dubii. ?n mod evident, ?i era fric?; avea ceva de ascuns. ?n cele din urm?, Steffen ?i-a dres glasul. "Ceva a c?zut pe jgheab ?n acea noapte, recunosc," a ?nceput, f?r? a-i privi ?n ochi, privind undeva pe podea, "dar eu nu sunt sigur ce a fost. Era de metal. Am dus oala afar? ?n acea noapte, ?i am auzit ceva ateriz?nd ?n r?u. Ceva diferit. Astfel," a spus el, dreg?ndu-?i glasul mai multe ori pe c?nd ??i fr?ngea m?inile,"vede?i, orice ar fi fost, a fost luat de ap?, de maree." "E?ti sigur?" a ?ntrebat Godfrey. Steffen a dat energic din cap. Gwen ?i Godfrey au schimbat o privire. "L-ai v?zut, cel pu?in?" a presat Godfrey. Steffen cl?tin? din cap. "Dar ai men?ionat un pumnal. Cum ai ?tiut c? a fost un pumnal, dac? nu l-ai v?zut?" a ?ntrebat Gwen. Era sigur? c? el min?ea; doar c? nu ?tia de ce. ?n cele din urm?, Steffen ?i-a dres glasul. "Am spus acest lucru deoarece doar am presupus c? a fost un pumnal," a r?spuns el. "A fost mic ?i de metal. Ce altceva ar putea fi?" "Dar ai verificat pe fundul oalei?" ?ntreb? Godfrey. "Dup? ce ai golit-o? Poate c? este ?nc? ?n oal?, pe fund." Steffen cl?tin? din cap. "Am verificat fundul,", a spus el. "Fac asta ?ntotdeauna. Nu era nimic. Gol. Orice a fost, a fost luat de ap?. Am v?zut c? plutea departe." "Dac? a fost de metal, cum de plutea?" a ?ntrebat Gwen. Steffen ?i-a dres glasul, apoi a ridicat din umeri. "R?ul este misterios", a r?spuns el. "Mareele sunt puternice." Gwen a schimbat o privire sceptic? cu Godfrey, ?i putea spune dup? expresia lui c? nici el nu-l crede pe Steffen. Gwen devenea tot mai ner?bd?toare. Acum era, de asemenea, uimit?. Numai cu c?teva clipe ?nainte, Steffen avusese de g?nd s? le spun? totul, a?a cum le promisese. Dar p?rea c? se r?zg?ndise brusc. Gwen a f?cut un pas mai aproape de el ?i s-a ?ncrunt?at, sim?ind c? acest om avea ceva de ascuns. ?i-a luat masca cea mai dur?, ?i pe c?nd a f?cut-o, a sim?it puterea tat?lui ei curg?nd prin ea. Era hot?r?t? s? descopere tot ce a ?tia el – ?n special dac? o ajuta s?-l g?seasc? pe uciga?ul tat?lui ei. "Min?i," a spus ea, cu o voce de o?el rece, puterea din ea surprinz?toare chiar ?i pentru sine ?nse?i. "?tii care este pedeapsa dac?-l min?i pe un membru al familiei regale?" Steffen ?i-a fr?nt m?inile ?i aproape a s?rit ?n loc, privind ?n sus la ea pentru o clip?, apoi repede ?n alt? parte. "?mi pare r?u", a spus el. "?mi pare r?u. V? rog, nu mai am nimic mai mult." "Tu ne-ai ?ntrebat mai ?nainte dac? vei fi scutit de ?nchisoare, dac? ne spui tot ce ?tii," a spus ea. "Dar nu ne-ai spus nimic. De ce ai pune aceast? ?ntrebare dac? nu ai nimic s? ne spui?" Steffen ?i-a lins buzele, privind ?n jos la podea. "Eu… eu… hmm, "a ?nceput ?i s-a oprit. ??i drese glasul. "Am fost ?ngrijorat… c? a? putea avea probleme c? nu am raportat c? un obiect a c?zut pe jgheab. Asta e tot. ?mi pare r?u. Nu ?tiu ce a fost. A disp?rut." Gwen ?i-a ?ngustat ochii, uit?ndu-se fix la el, ?ncerc?nd s? ajung? ?n sufletul acestui personaj ciudat. "Ce s-a ?nt?mplat mai exact cu st?p?nul t?u?" a ?ntrebat ea, f?r? a-l l?sa s? scape. "Ni s-a spus c? lipse?te. ?i c? tu ai ceva de a face cu asta." Steffen cl?tin? din cap din nou ?i din nou. "El a plecat," a r?spuns Steffen. "Asta e tot ce ?tiu. ?mi pare r?u. Nu ?tiu nimic care v? poate ajuta." Dintr-o dat? s-a auzit un zgomot puternic de f???it din cealalt? parte a camerei ?i to?i s-au ?ntors s? vad? gunoaiele curg?nd pe jgheab ?i ateriz?nd cu un pleosc?it ?n imensa oal? de noapte. Steffen s-a ?ntors ?i a fugit ?n acea parte a camerei, gr?bindu-se spre oal?. El st?tea l?ng? ea, privind cum se umple cu de?euri de la camerele superioare. Gwen s-a ?ntors ?i s-a uitat la Godfrey, care i-a ?ntors privirea. Avea o expresie la fel de uimit?. "Orice ascunde", a spus ea, "n-o s? ne spun?." "Am putea pune s? fie ?nchis", a spus Godfrey. "Asta ar putea s?-l fac? s? vorbeasc?." Gwen cl?tin? din cap. "Eu nu cred asta. Nu cu acest om. E evident c?-i e foarte fric?. Cred c? are de a face cu st?p?nul s?u. ?n mod clar are un conflict cu privire la ceva, ?i nu cred c? are de a face cu moartea tatei. Cred c? ?tie ceva care ar putea ajuta s? ne ajute – dar eu simt c? a-l ?ncol?i nu-l va face dec?t s? se ?nchid? mai mult ?n el ?nsu?i." "Deci, ce ar trebui s? facem?" ?ntreb? Godfrey. Gwen a stat acolo, g?ndindu-se. ??i amintea de o prieten? de-a ei, de c?nd era mic?, care a fost odat? prins? min?ind. ??i amintea c? p?rin?ii ei au presat-o ?n toate modurile s? spun? adev?rul, dar ea nu vroia. Doar dup? c?teva s?pt?m?ni mai t?rziu, atunci c?nd toat? lumea a l?sat-o ?n pace, fata a ie?it ?n fa?? ?n mod voluntar ?i a spus totul. Gwen sim?ea aceea?i energie venind de la Steffen, sim?ea c? a-l ?ncol?i l-ar face s? se ?nchid?, c? el avea nevoie de spa?iu pentru a veni ?n fa?? pe cont propriu. "Hai s?-i d?m timp", a spus ea. "S? c?ut?m ?n alt? parte. S? vedem ce putem afla, ?i s? revenim la el c?nd avem mai multe. Cred c? o s? se deschid?. Doar c? nu e preg?tit." Gwen se ?ntoarse ?i ?l urm?ri, prin camer?, examin?nd de?eurile care umpleau cazanul. Era sigur? c? el i-ar duce la uciga?ul tat?lui ei. Pur ?i simplu nu ?tia cum. Se ?ntreb? ce secrete z?ceau ?n ad?ncul min?ii sale. Era un personaj foarte ciudat, se g?ndi Gwen. Foarte ciudat, ?ntr-adev?r. CAPITOLUL PATRU Thor a ?ncercat s? respire ?n timp ce clipea ?napoi apa care ?i acoperise ochii, nasul, gura, curg?nd peste tot ?n jurul lui. Dup? ce alunecase de-a curmezi?ul b?rcii, el reu?ise ?n cele din urm? s? apuce balustrada de lemn, ?i se ag??ase de ea cu toate puterile pe c?nd apa neobosit? ?ncerca s?-i strice priza. Fiecare mu?chi din corpul s?u tremura, iar el nu ?tia c?t de mult se mai putea ?ine. Peste tot ?n jurul lui fra?ii s?i f?ceau acela?i lucru, ag???ndu-se din r?sputeri de tot ce puteau g?si pe c?nd apa ?ncerca s?-i arunce din barc?. Cumva, s-au ?inut. Sunetul era asurzitor, si era greu s? vad? mai mult de c??iva pa?i ?n fa?a lui. ?n ciuda zilei de var?, ploaia era rece, iar apa ?i trimitea ?n corp fiori de care nu putea sc?pa. Kolk st?tea acolo, ?ncruntat, cu m?inile ?n ?olduri, ca ?i cum ar fi fost impermeabil la peretele de ploaie, ?i l?tra ordine peste tot ?n jur. "TRECE?I ?NAPOI LA LOCURILE VOASTRE!", a urlat el. "V?SLI?I!" Kolk ?nsu?i s-a a?ezat ?i a ?nceput s? v?sleasc?, ?i ?n c?teva momente b?ie?ii au alunecat ?i s-au t?r?t pe punte, ?ntorc?ndu-se la b?nci. Inima lui Thor bubuia c?nd ?i el ?i-a dat drumul ?i s-a luptat s? traverseze puntea. Krohn, ?n interiorul c?m??ii, scheuna, c?nd Thor a alunecat ?i a c?zut, ateriz?nd dur pe punte. El s-a t?r?t restul drumului, ?i, ?n cur?nd, s-a trezit ?napoi la locul lui. "LEGA?I-V? DE BANC?!" url? Kolk. Thor se uit? ?n jos ?i v?zu fr?nghiile cu noduri de sub banca sa, ?i ?n cele din urm? ?i-a dat seama pentru ce erau: s-a ?ntins ?n jos ?i a legat una de o ?ncheietur? a m?inii, leg?ndu-se de banc? ?i de v?sl?. A func?ionat. Nu mai aluneca. ?i, ?n cur?nd, era capabil s? v?sleasc?. Peste tot ?n jurul lui b?ie?ii au reluat v?slitul, Reece pe locul din fa?a lui, ?i Thor putea sim?i barca mi?c?ndu-se. ?n c?teva minute, zidul de ploaie s-a luminat ?n fa??. Cum el v?slea ?i v?slea, cu pielea arz?ndu-i din cauza acestei ploi ciudate, fiecare mu?chi din corpul s?u dureros, ?n cele din urm? sunetul ploii a ?nceput s? dispar?, ?i Thor a ?nceput s? simt? mai pu?in? ap? curg?ndu-i pe cap. Dup? doar c?teva clipe, au intrat ?ntr-o zon? cu cer ?nsorit. Thor s-a uitat ?n jur, ?ocat: era complet uscat, luminos. A fost cel mai ciudat lucru pe care l-a tr?it vreodat?: jum?tate din barc? era sub un soare str?lucitor, uscat, ?n timp ce ?n cealalt? jum?tate turna cu g?leata pe c?nd terminau de trecut prin peretele de ploaie. ?n cele din urm?, ?ntreaga barca se afla sub un cer albastru ?i galben clar, soarele cald b?t?nd ?n jos pe ei. Era lini?te acum, peretele de ploaie disp?r?nd rapid, si toti fra?ii-de-arme s-au uitat unul la altul, uimi?i. Era ca ?i cum ar fi trecut printr-o perdea, pe un alt t?r?m. "PREDA?I-V?!" a strigat Kolk. Peste tot ?n jurul lui Thor baie?ii ?i-au l?sat v?slele, cu un geam?t colectiv, tr?g?ndu-?i sufletul. Thor a f?cut acela?i lucru, sim?indu-?i fiecare mu?chi din corp tremur?nd ?i recunosc?tor pentru pauz?. S-a l?sat s? alunece, icnind dup? aer, ?i a ?ncercat s?-?i relaxeze mu?chii durero?i ?n timp ce barca lor a alunecat ?n aceste ape noi. ?n cele din urm? Thor ?i-a revenit, s-a ridicat ?i a privit ?n jur. S-a uitat ?n jos, la ap?, ?i a v?zut c? ??i schimba culoarea: era acum un ro?u deschis, luminos, str?lucitor. Intraser? ?ntr-o alt? mare. "Marea Dragonilor", a spus Reece, l?ng? el, privind ?i el ?n jos cu mirare. "Se spune c? are culoarea ro?ie de la s?ngele victimelor sale." Thor s-a uitat la ea. Bolborosea ?n unele locuri, iar ?n dep?rtare, fiare ciudate au ap?rut din ap? pentru c?teva clipe, apoi s-au scufundat. Niciuna nu a z?bovit destul de mult pentru ca el s? le vad? bine, dar el nu vroia s? ??i ?ncerce norocul ?i s? se aplece mai aproape. Thor s-a ?ntors ?i a ?ncercat s? ?n?eleag? tot ce ?l ?nconjura, dezorientat. Totul aici, pe aceast? parte a zidului de ploaie, p?rea at?t de str?in, at?t de diferit. Era chiar ?i o cea?? ro?ie u?oar? ?n aer, plutind jos deasupra apei. A privit orizontul ?i a reperat zeci de insule mici, ?mpr??tiate ca ni?te pietre de hotar la orizont. O briz? puternic? s-a ridicat ?i Kolk a p??it ?nainte ?i a l?trat: "RIDICA?I P?NZELE!" Thor a s?rit ?n ac?iune ?mpreun? cu to?i b?ie?ii din jurul lui, apuc?nd funiile ?i tr?g?ndu-le pentru ca p?nzele s? prind? briza. Velele au prins v?ntul ?i o rafal? i-a ?mpins mai departe. Thor a sim?it barca mi?c?ndu-se sub ei mai repede dec?t o f?cuse vreodat?, ?i s-au ?ndreptat spre insule. Barca dansa ?n sus ?i ?n jos pe valuri uria?e, care cre?teau de nic?ieri, deplas?ndu-se u?or. Thor ?i-a f?cut drum spre prova, s-a sprijinit de balustrad? ?i a privit afar?. Reece a venit l?ng? el ?i la fel ?i O'Connor, pe cealalt? parte. Au stat to?i um?r la um?r, iar Thor a privit cum lan?ul de insule se apropia rapid. Au stat acolo ?n t?cere pentru o lung? perioad? de timp, Thor savur?nd briza umed? ?n timp ce trupul i se relaxa. ?n cele din urm?, Thor ?i-a dat seama c? ei c?utau o insul? anume. A crescut mai mare, ?i Thor a sim?it un fior c?nd ?i-a dat seama c? era destina?ia lor. "Insula de Cea??", a spus Reece, cu venera?ie. Thor a studiat-o cu mirare. Forma sa a ?nceput s? intre ?n c?mpul vizual – era st?ncoas? ?i abrupt?, stearp?, ?i se ?ntindea c?teva mile ?n fiecare direc?ie, lung? ?i ?ngust?, cu o form? ca de potcoav?. Valuri uria?e se pr?bu?eau pe malul ei, huruitul auzindu-se chiar de aici, cre?nd jeturi enorme de spum? c?nd ?nt?lneau bolovani enormi. Dincolo de bolovani era o f??ie foarte ?ngust? de teren, iar apoi un zid de st?nci se ridica drept ?n sus, la ?n?l?ime. Thor nu vedea cum ar putea  barca lor s? acosteze ?n siguran??. Ad?ug?nd la ciud??enia acestui loc, o cea?? ro?ie z?bovea peste ?ntreaga insul?, ca o rou?, str?lucind ?n soare. Aceasta ?i d?dea o senza?ie de r?u augur. Thor putea sim?i ceva inuman, nep?m?ntean, despre acest loc. "Se spune c? a supravie?uit milioane de ani", a ad?ugat O'Connor. "E mai ?n v?rst? dec?t Inelul. Mai veche, chiar, dec?t Imperiul." "Apar?ine dragonilor", a ad?ugat Elden, venind l?ng? Reece. ?n timp ce Thor privea, dintr-o dat? al doilea soare a cobor?t de pe cer; ?n c?teva momente ziua a trecut de la ?nsorit? ?i luminoas? la aproape apus, cerul m?njit cu nuan?e de ro?u ?i purpuriu. Nu-i venea s? cread?: niciodat? p?n? atunci nu mai v?zuse soarele mi?c?ndu-se a?a de repede. Se ?ntreba ce altceva era diferit ?n aceast? parte a lumii. "Tr?ie?te vreun dragon pe aceast? insul??" a ?ntrebat Thor. Elden cl?tin? din cap. "Nu. Am auzit c? tr?ie?te ?n apropiere. Ei spun c? cea?a ro?ie este creat? din respira?ia unui dragon. El o expir? ?n timpul nop?ii de pe o insul? vecin?, iar v?ntul o poart? ?i acoper? insula ?n timpul zilei." Thor a auzit un zgomot brusc; la ?nceput suna ca un huruit sc?zut, ca de tunet, lung ?i destul de tare pentru a face barca s? vibreze. Krohn, ?nc? ?n c?ma?a lui, l?s? capul ?n jos ?i scheun?. To?i ceilal?i s-au ?ntors ?i Thor s-a ?ntors ?i el ?i a privit afar?; undeva la orizont a crezut c? ar putea vedea conturul slab al fl?c?rilor acoperind apusul, apoi disp?r?nd ?n fum negru, ca o mic? erup?ie vulcanic?. "Dragonul", a spus Reece. "Suntem pe teritoriul s?u acum." Thor a ?nghi?it, ?ntreb?ndu-se. "Dar atunci cum putem fi ?n siguran?? aici?" a ?ntrebat O'Connor. "Nu e?ti ?n siguran?? nic?ieri", a venit un glas r?sun?tor. Thor s-a ?ntors ?i l-a v?zut pe Kolk st?nd acolo, cu m?inile ?n ?olduri, privind la orizont peste umerii lor. "Acesta este scopul Sutei, s? tr?i?i cu riscul de a muri ?n fiecare zi. Acesta nu este un exerci?iu. Dragonul tr?ie?te aproape, ?i nu exist? nimic care s?-l opreasc? s? ne atace. Probabil c? nu o va face, pentru c? el ??i p?ze?te cu gelozie comoara pe propria insul?, iar dragonilor nu le place s?-?i lase comorile neprotejate. Dar ve?i auzi mugetele lui, ?i ?i ve?i vedea fl?c?rile pe timp de noapte. ?i dac? l-am sup?ra cumva, nu putem spune ce se poate ?nt?mpla." Thor a auzit un alt huruit sc?zut, a v?zut o alt? explozie de fl?c?ri la orizont, ?i a privit ?n timp ce s-au apropiat de insul?, din ce ?n ce mai aproape, cum valurile se sp?rgeau de ea. S-a uitat ?n sus la st?ncile abrupte, un perete de st?nc?, ?i se ?ntreba cum vor ajunge vreodat? ?n partea de sus, pe teren plat ?i uscat. "Dar nu v?d nic?ieri un loc de acostare pentru o nav? ", a spus Thor. "Ar fi prea u?or," a ripostat Kolk. "Atunci cum ajungem pe insul??" a ?ntrebat O'Connor. Kolk z?mbi spre ei, un z?mbet r?u. "?nota?i", a spus el. Pentru o clip?, Thor se ?ntreb? dac? el glumea; dar apoi ??i d?du seama, dup? expresia de pe fa?a lui, c? el nu o f?cea. Thor a ?nghi?it cu greu. "?not?m?" a repetat Reece, nevenindu-i s? cread?. "Aceste ape sunt pline de mon?tri!" a spus Elden. "Oh, asta e cea mai mic? problem?", a continuat Kolk. "Acele maree sunt ?n?el?toare; acele v?rtejuri v? trag ?n jos; aceste valuri v? vor zdrobi de acele st?nci col?uroase; apa este fierbinte; ?i dac? ve?i trece de st?nci, va trebui s? g?si?i o cale de a urca pe aceste st?nci, pentru a ajunge la teren uscat. Dac? mon?trii din mare nu v? prind mai ?nt?i. Bine a?i venit ?n noua voastr? cas?." Thor a stat acolo cu ceilal?i, la marginea balustradei, privind ?n jos la marea spumeg?nd? de sub el. Apa se ?nv?rtea sub el ca un lucru viu, mareea cresc?nd tot mai puternic? ?n fiecare secund?, balans?nd barca, f?c?nd dificil? p?strarea echilibrului. Jos, apele s-au dezl?n?uit, fierb?nd, ?ntr-o culoare ro?u aprins, p?r?nd s? con?in? s?ngele iadului ?nsu?i. Cel mai r?u dintre toate, cum Thor le urm?rea ?ndeaproape, aceste ape erau deranjate la fiecare c??iva pa?i de ie?irea la suprafa?? a unui alt monstru marin, care se ridica, cl?mp?nea din din?ii lungi, apoi se scufunda. Nava lor a cobor?t brusc ancora, departe de ??rm, ?i Thor a ?nghi?it ?n sec. S-a uitat ?n sus la bolovanii care ?nconjurau insula, ?i s-a ?ntrebat cum vor ajunge de aici p?n? acolo. Sunetul spargerii valurilor a crescut mai puternic cu fiecare secund?, to?i fiind obliga?i s? strige ca s? fie auzi?i. ?n timp ce privea, mai multe b?rci mici cu rame au fost cobor?te ?n ap?, apoi ghidate de comandan?i departe de nav?, la treizeci de metri buni. Ele nu le vor u?ura sarcina: ar trebui s? ?noate pentru a ajunge la ele. G?ndul la asta ?i ?ntorcea lui Thor stomacul pe dos. "SARI!" url? Kolk. Pentru prima dat?, Thor a sim?it fric?. Se ?ntreb? dac? asta-l f?cea mai pu?in un membru al Legiunii, mai pu?in r?zboinic. ?tia c? r?zboinicii trebuie s? fie ne?nfrica?i ?n orice moment, dar a trebuit s? admit? c? sim?ea fric? acum. Ura faptul c? o sim?ea ?i dorea ca lucrurile s? fi stat altfel. Dar se temea. Dar cum Thor s-a uitat ?n jur ?i a v?zut fe?ele ?ngrozite ale celorlal?i b?ie?i, s-a sim?it mai bine. ?n jurul lui b?ie?ii st?teau aproape de balustrad?, ?nghe?a?i de fric?, holb?ndu-se la ape.  Un b?iat mai ales era at?t de speriat ?nc?t tremura. Era b?iatul din ziua scuturilor, cel c?ruia ?i fusese fric?, care a fost obligat s? alerge ture. Kolk trebuie s?-l fi sim?it, pentru c? a traversat barca spre el. Kolk p?rea neafectat ?n timp ce v?ntul ?i arunca ?napoi p?rul, str?mb?ndu-se ?n timp ce mergea,  ar?t?nd gata s? cucereasc? natura ?ns??i. A venit l?ng? el ?i ?ncruntarea lui s-a ad?ncit. "SARI!" url? Kolk. "Nu!", a r?spuns b?iatul. "Nu pot! Nu o voi face! Nu ?tiu s? ?not! Duce?i-m? ?napoi acas?!" Kolk s-a dus chiar l?ng? b?iat, ?n timp ce acesta ?ncepuse s? se ?ndep?rteze de marginea balustradei, l-a apucat de partea din spate a c?m??ii ?i l-a ridicat de pe punte. "Atunci vei ?nv??a s? ?no?i!" a m?r?it Kolk ?i apoi, spre surprinderea lui Thor, l-a aruncat pe b?iat peste margine. B?iatul a trecut zbur?nd prin aer, ?ip?nd ?n timp ce a c?zut vreo cinci metri buni spre marea ?nspumat?. El a aterizat cu o plesc?itur?, apoi a plutit la suprafa??, d?nd haotic din bra?e, ?ncerc?nd s? respire. "AJUTOR!", a ?ipat. "Care este prima lege a Legiunii?" a ?ipat Kolk , ?ntorc?ndu-se spre ceilal?i b?ie?i de pe nav?, care-l ignorau pe b?iatul din ap?. Thor era vag con?tient de r?spunsul corect, dar era prea distras de priveli?tea b?iatului care se ?neca mai jos, pentru a r?spunde. "S? ajut?m un alt membru al Legiunii aflat la ananghie!" a strigat Elden. "?i el are nevoie de ajutor?" a strigat Kolk, ar?t?nd spre b?iat. B?iatul ??i ridic? bra?ele, scufund?ndu-se ?i ie?ind la suprafa?a apei, iar ceilal?i b?ie?i st?teau pe punte, holb?ndu-se, to?i prea speria?i s? sar? ?n ap?. ?n acel moment, ceva amuzant i s-a ?nt?mplat lui Thor. ?n timp ce el s-a concentrat pe b?iatul care se ?neca, orice altceva s-a destr?mat. Thor nu s-a mai g?ndit la el ?nsu?i. Faptul c? ar putea muri nu i-a trecut prin minte niciun moment. Marea, mon?trii, mareele … totul s-a stins. Se putea g?ndi doar la salvarea altcuiva. Thor a urcat pe balustrada lat? de stejar, ?i-a ?ndoit genunchii, ?i, f?r? s? se g?ndeasc?, a s?rit sus ?n aer, ?ndrept?ndu-se cu capul ?nainte spre apele ro?ii agitate de sub el. CAPITOLUL CINCI Gareth s-a a?ezat pe tronul tat?lui s?u ?n Sala Mare, frec?ndu-?i m?inile de-a lungul bra?elor sale netede, de lemn, ?i privind la scena din fa?a lui: mii dintre supu?ii s?i erau ?nghesui?i ?n sal?, oameni venind din toate col?urile Inelului pentru a asista la acest  eveniment care se ?nt?mpla doar o dat? ?n via??, pentru a vedea dac? el putea m?nui Sabia Dinastiei. Pentru a vedea dac? el era Alesul. De c?nd tat?l s?u era t?n?r n-au mai avut oamenii ?ansa s? asiste la o ?ncercare de m?nuire a s?biei – ?i nimeni nu p?rea s? vrea s? o piard?. Adrenalina at?rna ?n aer ca un nor. Gareth ?nsu?i era amor?it de anticipare. ?n timp ce privea, camera continua sa se umple, tot mai mul?i oameni ?nghesuindu-se ?n interior, ?i a ?nceput s? se ?ntrebe dac? nu cumva consilierii tat?lui s?u au avut dreptate, dac? ?ntr-adev?r a fost o idee rea s? organizeze ?ncercarea ?n Sala Mare ?i s? o deschid? tuturor. Ei l-au ?ndemnat s? fac? ?ncercarea ?n sala mic?, privat?, unde era ?inut? Sabia; au motivat c?, dac? ?ncercarea nu reu?ea, pu?ini ar fi fost martori. Dar Gareth nu avea ?ncredere ?n oamenii tat?lui s?u; se sim?ea mai ?ncrez?tor ?n destinul s?u dec?t ?n vechea gard? a tat?lui s?u, ?i dorea ca ?ntregul regat s? asiste la realizarea lui, s? fie martori c? el era Alesul, exact c?nd se ?nt?mpla. El ar fi vrut ca momentul s? fie ?nregistrat ?n timp. Momentul ?n care destinul lui se ?mplinea. Gareth a intrat ?n camer? cu fler, a p??it ?an?o? printre oameni ?nso?it de consilierii s?i, purt?nd coroana ?i mantaua, ?in?ndu-?i sceptrul – el vroia ca ei to?i s? ?tie c? el, nu tat?l s?u, era adev?ratul Rege, adev?ratul MacGil. Dup? cum se a?teptase, nu i-a luat mult timp s? simt? c? acesta era castelul lui, ace?tia erau supu?ii lui. El a vrut ca oamenii lui s? o simt? acum, acest spectacol de putere s? fie v?zut pe scar? larg?. Dup? ziua de azi, ei vor ?ti cu siguran?? c? el era singurul lor rege adev?rat. Dar acum, ?n timp ce Gareth st?tea acolo, singur pe tron, privind la din?ii de fier goi din centrul camerei, pe care va fi pus? sabia, lumina?i de o raz? de soare care p?trundea ?n jos, prin tavan, nu mai era at?t de sigur. Gravitatea a ceea ce era pe cale s? fac? ?l strivea; era un pas ireversibil ?i nu exista nicio cale de ?ntoarcere. ?i dac?, ?ntr-adevar, e?ua? ?ncerc? s?-?i scoat? g?ndul din minte. U?a imens? se deschise cu un sc?r??it de cealalt? parte a camerei, ?i cu un suflu excitat, camera deveni t?cut?, anticip?nd. ?n camer? au intrat o duzin? dintre cei puternici b?rba?i de la curte, ?in?nd sabia ?ntre ei, to?i lupt?ndu-se cu greutatea ei. ?ase b?rba?i st?teau de fiecare parte, merg?nd ?ncet, pas cu pas, duc?nd sabia spre locul ei. Inima lui Gareth b?tu mai repede pe m?sur? ce o privea apropiindu-se. Pentru un scurt moment, ?ncrederea lui a ?ov?it – dac? ace?ti doisprezece b?rba?i, mai mari dec?t to?i cei pe care-i v?zuse vreodat?, abia o puteau ?ine, ce ?ans? ar fi avut el? Dar el a ?ncercat s?-?i ?mping? aceste g?nduri din minte – la urma urmei, sabia ?inea de destin, nu de for??. Se for?? pe sine s?-?i aminteasc? c? era destinul lui s? fie aici, s? fie ?nt?iul n?scut al clanului MacGil, s? fie rege. ?l c?ut? ?n mul?ime pe Argon; pentru un motiv oarecare a avut o dorin?? brusc?, intens?, de a-i cere sfatul. Aceasta era momentul ?n care avea nevoie de el cel mai mult. Din anumite motive, el nu se putea g?ndi la nimeni altcineva. Dar, desigur, el era de neg?sit. ?n cele din urm?, duzina de oameni a ajuns ?n centrul camerei, aduc?nd sabia ?n coloana de lumin?, ?i au a?ezat-o jos pe din?ii de fier. S-a a?ezat cu un z?ng?nit care reverbera, sunetul c?l?torind ?n valuri prin ?ntreaga camer?. Camera a devenit complet t?cut?. Mul?imea s-a desp?r?it instinctiv, deschiz?nd o cale pentru ca Gareth s? poat? s? ajung? la ea ?i s? ?ncerce s? o ridice. Gareth s-a ridicat ?ncet de pe tronul s?u, savur?nd momentul, savur?nd toat? aceast? aten?ie. Putea sim?i to?i ochii pe el. ?tia c? un moment ca acesta nu va mai veni din nou, un moment ?n care ?ntregul regat ?l privea at?t de complet, at?t de intens, analiz?ndu-i fiecare mi?care pe care o f?cea. Tr?ise acest moment de at?t de multe ori ?n mintea lui, de c?nd era doar un copil, iar acum el sosise. Vroia s? se mi?te ?ncet. A cobor?t treptele tronului, lu?ndu-le una c?te una, savur?nd fiecare pas. El a mers pe covorul rosu, sim?ind c?t de moale era sub picioare lui, tot mai aproape de coloana de lumin?, spre sabie. ?n timp ce mergea, era ca ?i cum mergea printr-un vis. Se sim?ea ?n afara fiin?ei lui. O parte din el se sim?ea ca ?i cum ar fi umblat pe acest covor de multe ori ?nainte, m?nuind sabia de un milion de ori ?n visele sale. ?l f?cea s? se simt? tot mai mult c? el era cel sortit s? o ridice, c? mergea spre destin. V?zuse ?n mintea sa cum fi ar mers lucruile: el va p??i ?nainte cu ?ndr?zneal?, va ?ntinde o singur? m?n?, ?i, ?n timp ce supu?ii lui se aplecau spre el, brusc ?i dramatic o va fi ridicat-o sus, deasupra capului. Ei to?i ar suspina ad?nc ?i ar c?dea cu fe?ele la p?m?nt ?i ?l vor declara Alesul, cel mai important dintre regii domnitori din neamul MacGil, cel menit s? conduc? pentru totdeauna. Ei vor pl?nge de bucurie v?z?nd aceasta. Vor tremura de fric? ?n fa?a lui. ?i vor mul?umi lui Dumnezeu c? au tr?it acum, s? fie martori la aceasta. ?l vor venera ca pe un zeu. Gareth se apropie de sabie, acum doar la c??iva pa?i distan??, ?i sim?i un tremur interior. Pe c?nd intra ?n lumina soarelui, de?i mai v?zuse sabia de multe ori ?nainte, a fost luat prin surprindere de frumuse?ea ei. El nu avusese voie s? se apropie a?a de mult de ea mai ?nainte, ?i l-a surprins. Era ceva intens. Cu o lam? lung?, str?lucitoare, realizat? dintr-un material pe care nimeni nu l-a descifrat, avea m?nerul cel mai ornat pe care ?l v?zuse vreodat?, ?nvelit cu o p?nz? fin?, ca o m?tase, ?ncrustat? cu bijuterii de toate felurile, ?i inscrip?ionat? cu blazonul ?oimului. Pe c?nd a p??it mai aproape, ?in?nd m?na deasupra ei, el a sim?it puternica energie ce radia din ea. P?rea s? pulseze. Abia mai putea respira. ?n doar o clip? va fi ?n palma lui. Sus, deasupra capului s?u. Str?lucind ?n lumina soarelui pentru ca toat? lumea s? poat? vedea. El, Gareth, Cel M?re?. Gareth s-a ?ntins ?i a pus m?na dreapt? pe m?ner, ?nchiz?ndu-?i ?ncet degetele ?n jurul ei, sim?ind fiecare bijuterie, fiecare contur pe c?nd ?l apuca, electrizat. O energie intens? i-a radiat prin palm?, prin bra?, prin corp. Nu sem?na cu nimic din ce sim?ise vreodat?. Acesta era momentul lui. Momentul s?u pentru totdeauna. Gareth nu ??i va asuma niciun risc: s-a ?ntins ?i a pus ?i cealalt? m?na pe m?ner. A ?nchis ochii, respir?nd superficial. Dac? e pe placul zeilor, permite?i-mi s? ridic aceasta. Da?i-mi un semn. Ar?ta?i-mi c? eu sunt Regele. Ar?ta?i-mi c? sunt menit s? conduc. Gareth s-a rugat ?n t?cere, a?tept?nd un r?spuns, un semn, a?tept?nd momentul perfect. Dar secundele au trecut,  zece secunde ?ntregi, cu ?ntregul regat privindu-l, iar el nu a auzit nimic. Apoi, dintr-o dat?, a v?zut fa?a tat?lui s?u, ?ncrunt?ndu-se la el. Gareth a deschis ochii terorizat, dorind s? ??i ?tearg? imaginea din minte. Inima lui bubuia, ?i el a sim?it c? fusese o prevestire teribil?. Era acum ori niciodat?. Gareth s-a aplecat ?i, cu toat? puterea lui, a ?ncercat s? ridice sabia. S-a luptat cu toate for?ele, p?n? ce tot corpul i se zgudui, convulsiv. Sabia nu se clinti. A fost ca ?i cum ar fi ?ncercat s? deplaseze chiar temelia p?m?ntului. Gareth a ?ncercat mai tare ?nc?, cu tot mai mult? for??. ?n cele din urm?, el gemea ?i ?ipa ?n mod vizibil. C?teva momente mai t?rziu s-a pr?bu?it. Sabia nu se mi?case nici de-un deget. Un suspin ?ocat s-a r?sp?ndit ?n ?ntreaga camer? ?n timp ce el a lovit solul. Mai mul?i consilieri s-au gr?bit s?-i vin? ?n ajutor, s? verifice dac? era bine, iar el i-a ?mpins cu violen??. Jenat, s-a ridicat, aduc?nd-se ?napoi pe propriile picioare. Umilit, Gareth s-a uitat ?n jur la supu?ii s?i, c?ut?nd s? vad? cum ?l vor privi acum. Ei se ?ndep?rtau deja, p?r?seau deja camera. Gareth putea vedea dezam?girea pe fe?ele lor, putea vedea c? el a fost doar un alt spectacol e?uat ?n ochii lor. Acum to?i ?tiau, fiecare dintre ei, c? el nu era adev?ratul lor rege. Nu era membrul familiei MacGil menit ?i ales. Nu era nimic. Doar un alt prin? care a uzurpat tronul. Gareth se sim?ea arz?nd de ru?ine. Nu se sim?ise niciodat? mai singur dec?t ?n acel moment. Tot ce-?i imaginase, din copil?rie, fusese doar o minciun?. O iluzie. Crezuse ?n propria sa fabula?ie. ?i ea l-a zdrobit. CAPITOLUL ?ASE Gareth p??ea ?n sus ?i ?n jos prin camera sa, cu mintea refuz?nd s? priceap?, uimit de e?ecul s?u ?n a ridica sabia, ?ncerc?nd s? cuprind? ramifica?iile. Se sim?ea amor?it. Abia ?i venea s? cread? c? a fost at?t de prost ?nc?t s? ?ncerce s? ridice sabia, Sabia Dinastiei, pe care niciun MacGil nu a putut s? o ridice de ?apte genera?ii. De ce a crezut c? el ar fi mai bun dec?t str?mo?ii s?i? De ce a presupus c? el ar fi diferit? Ar fi trebuit s? ?tie. Ar fi trebuit s? fie prudent, nu ar fi trebuit s? se supraestimeze niciodat?. El ar fi trebuit s? fie mul?umit cu a avea pur ?i simplu tronul tat?lui s?u. De ce a trebuit s? for?eze? Acum, to?i supu?ii lui ?tiau c? nu era el Alesul; acum domnia sa va fi afectat? de acest lucru; acum, probabil, ei ar avea mai multe motive s?-l suspecteze de moartea tat?lui s?u. El a v?zut c? toat? lumea se uit? deja diferit la el, ca ?i cum el ar fi fost o fantom? merg?toare, ca ?i cum ei s-ar fi preg?tit deja pentru urm?torul rege ce va s? vin?. Mai r?u dec?t asta, pentru prima dat? ?n via?a lui, Gareth se sim?ea nesigur de el ?nsu?i. ?ntreaga sa via??, el ?i-a v?zut destinul clar. Fusese sigur c? ?i era menit s? ia locul tat?lui s?u, s? domneasc? ?i s? m?nuiasc? sabia. ?ncrederea lui era zguduit? p?n?-n inim?. Acum, el nu mai era sigur de nimic. Cel mai r?u dintre toate, nu se putea opri din a vedea acea imagine a fe?ei tat?lui s?u, cea care ap?ruse chiar ?nainte de a ?ncerca s? o m?nuiasc?. Oare asta era r?zbunarea lui? "Bravo", s-a auzit o voce ?nceat?, sardonic?. Gareth se r?suci, ?ocat c? mai era cineva cu el ?n aceast? camer?. A recunoscut vocea imediat; era o voce cu care devenise prea familiarizat de-a lungul anilor, ?i una pe care ajunsese s? o dispre?uiasc?. Era vocea so?iei sale. Helena. St?tea acolo, ?ntr-un col? ?ndep?rtat al camerei, observ?ndu-l, ?n timp ce ??i fuma pipa cu opiu. Ea inhal? profund, ?inu fumul ?n interior, apoi ?l l?s? ?ncet s? ias?. Ochii ei erau injecta?i, iar el a putut vedea c? fumase prea mult. "Ce faci aici?", a ?ntrebat el. "Aceasta este camera mea nup?ial? la urma urmei," a r?spuns ea. "Pot face orice vreau aici. Sunt so?ia ?i regina ta. Nu uita. Domnesc ?n acest regat la fel de mult ca ?i tine. ?i, dup? dezastrul de azi, a? folosi termenul domnie foarte vag, ?ntr-adev?r." Fa?a lui Gareth ardea de ro?ie ce era. Helena a avut ?ntotdeauna un fel de a-l lovi cu cea mai josnic? lovitur? posibil?, ?i ?n momentul cel mai nepotrivit. El o dispre?uia mai mult dec?t pe orice femeie din via?a lui. Putea concepe cu greu c? a fost de acord s? se c?s?toreasc? cu ea. "Chiar a?a?" scuip? Gareth, ?ntorc?ndu-se ?i merg?nd spre ea, clocotind. "Ui?i c? eu sunt Regele, t?rf?, ?i a? putea pune s? fii ?nchis?, la fel ca pe oricine altcineva din ?mp?r??ia mea, indiferent dac? e?ti sau nu so?ia mea." Ea a r?s de el, pufnind batjocoritor. "?i apoi ce?", s-a r?stit ea. "S?-?i la?i noii supu?i s? se ?ntrebe despre sexualitatea ta? Nu, m? ?ndoiesc foarte mult. Nu ?n lumea intrigilor lui Gareth. Nu ?n mintea celui caruia ?i pas? mai mult dec?t oricui altcuiva de felul cum ?l percep oamenii. " Gareth se opri ?n fa?a ei, realiz?nd c? ea avea o abilitate de a vedea prin el care-l enerva p?n?-n m?duva oaselor. I-a ?n?eles amenin?area ?i ?i-a dat seama c? cearta cu ea nu i-ar face niciun bine. A?a c? el doar st?tea acolo, ?n lini?te, a?tept?nd, cu pumnii str?n?i. "Ce naiba vrei?", a spus ?ncet, ?ncerc?nd s? se controleze, s? nu fac? ceva neg?ndit. "Tu nu vii la mine dac? nu vrei ceva." Ea a r?s, un r?s batjocoritor, aspru. "Voi lua orice doresc. Nu am venit s? ??i cer ceva. Ci mai degrab? s?-?i spun ceva: ?ntregul t?u regat tocmai a asistat la e?ecul t?u de a m?nui sabia. Unde ne duce asta?" "Ce vrei s? spui cu ne?", a ?ntrebat el, g?ndindu-se ?ncotro ?intea ea. "Poporul t?u ?tie acum ceea ce eu am ?tiut dintotdeauna: c? e?ti un ratat. C? tu nu e?ti Alesul. Felicit?ri. M?car acum e oficial." El se ?ncrunt? ?napoi. "Tat?l meu nu a reu?it s? m?nuiasc? sabia. Asta nu l-a ?mpiedicat s? domneasc? ?n mod eficient ca Rege." "Dar aceasta i-a afectat domnia," a izbucnit ea. "Fiecare moment din ea." "Dac? e?ti at?t de nefericit? cu incapacit??ile mele," a izbucnit Gareth exasperat, "de ce nu p?r?se?ti pur ?i simplu acest loc? P?r?se?te-m?! P?r?se?te batjocura noastr? de c?s?torie. Sunt Rege acum. Nu mai am nevoie de tine." "M? bucur c? ai deschis acest subiect", a spus ea, "pentru c? este tocmai motivul pentru care am venit. Vreau s? pun cap?t  ?n mod oficial c?s?toriei noastre. Vreau un divor?. Exist? un b?rbat pe care ?l iubesc. Un adev?rat b?rbat. Unul dintre cavalerii t?i, de fapt. El e un r?zboinic. Suntem ?ndr?gosti?i, o dragoste adev?rat?. Spre deosebire de orice alt? iubire pe care am avut-o vreodat?. Divor?eaz? de mine, ca s? m? pot opri din a continua ?n secret aceast? aventur?. Vreau ca dragostea noastr? s? fie public?. ?i vreau s? m? c?s?toresc cu el." Gareth se uit? la ea, ?ocat, sim?indu-se golit, ca ?i cum un pumnal tocmai ?i fusese ?nfipt ?n piept. De ce a trebuit Helena s? r?bufneasc?? De ce acum, dintre toate momentele? Era prea mult pentru el. Se sim?ea ca ?i cum lumea ?l lovea ?n timp ce era c?zut jos. ?n ciuda propriei voin?e, Gareth a fost surprins s? realizeze c? el avea unele sentimente profunde pentru Helena, pentru c? atunci c?nd a auzit cuvintele ei reale, cer?nd un divor?, i s-a ?nt?mplat ceva. L-au sup?rat. ?n ciuda propriei voin?e, aceasta l-a f?cut s?-?i dea seama c? nu dorea s? divor?eze de ea. Dac? ar fi venit de la el, era un lucru; dar dac? a venit de la ea, era altceva. El nu dorea ca ea s?-?i aib? drumul ei, ?i nu at?t de u?or. Cel mai mult dintre toate, se ?ntreba cum va influen?a un divor? domnia lui. Un Rege divor?at ar ridica prea multe ?ntreb?ri. ?i ?n ciuda propriei voin?e, el s-a trezit c? este gelos pe acest cavaler. ?i indignat c? ea ??i b?ga nasul ?n lipsa lui de b?rb??ie. Vroia r?zbunare. Pe am?ndoi. "Nu ?l po?i avea", a izbucnit el. "E?ti legat? de mine. Blocat? pentru totdeauna ca so?ie a mea. Niciodat? nu te voi l?sa liber?. ?i dac? vreodat? ?l voi ?nt?lni pe acest cavaler cu care m? ?n?eli, voi pune s? fie torturat ?i executat." Helena m?r?i c?tre el. "Nu sunt so?ia ta! Tu nu e?ti so?ul meu. Tu nu e?ti un b?rbat. Uniunea noastr? este spurcat?. A?a a fost ?nc? din ziua ?n care a fost f?urit?. A fost un parteneriat aranjat pentru putere. ?ntregul subiect m? dezgust? – ?ntotdeauna a f?cut-o. ?i a distrus singura mea ?ans? de de a fi cu adev?rat c?s?torit?." Ea respir?, furia cresc?ndu-i. "Tu ?mi vei acorda divor?ul, sau voi ar?ta ?ntregului regat ce om e?ti. Tu decizi." Cu asta Helena s-a ?ntors cu spatele la el, a m?r??luit prin camer? ?i a ie?it afar? pe u?a deschis?, f?r? m?car s? se oboseasc? s? o ?nchid? ?n spatele ei. Gareth st?tea singur ?n camera de piatr?, ascult?nd ecoul pa?ilor ei ?i sim?ind cum un fior ?i p?trunde ?n corp, f?r? ca el s? se poat? opune. Mai era ceva stabil de care s-ar fi putut sprijini? Cum Gareth st?tea acolo, tremur?nd, privind u?a deschis?, a fost surprins s? vad? pe altcineva trec?nd prin ea. Abia avusese timp s? ?nregistreze conversa?ia sa cu Helena, pentru a putea procesa toate amenin??rile ei, atunci c?nd a intrat un chip prea familiar. Firth. Obi?nuita vioiciune din mersul lui disp?ruse c?nd el a intrat ?n camer?, nesigur, cu o expresie vinovat? pe fa??. "Gareth?" a ?ntrebat el, p?r?nd nesigur. Firth se uita la el, cu ochii mari, ?i Gareth putea vedea c?t de r?u se sim?ea. El ar fi trebuit s? se simt? r?u, s-a g?ndit Gareth. La urma urmei, Firth a fost cel care l-a ?ndemnat s? m?nuiasc? sabia, care l-a convins ?n cele din urm?, care l-a f?cut s? cread? c? el era mai mult dec?t el ?nsu?i. F?r? ?oaptele lui Firth, cine ?tie? Poate Gareth nici m?car nu ar fi ?ncercat s? o m?nuiasc?. Gareth se ?ntoarse spre el, clocotind. ?n Firth g?sise ?n sf?r?it un obiect spre care s? ??i direc?ioneze toat? furia. Dup? toate, Firth a fost cel care l-a ucis pe tat?l s?u. A fost Firth, acest b?iat prost de la grajduri, cel care l-a prins ?n toat? aceast? mizerie, de la ?nceput. Acum, el era doar un alt succesor ratat din neamul MacGil. "Te ur?sc", clocoti Gareth. "?i cum r?m?ne acum cu promisiunile tale? Cum r?m?ne cu ?ncrederea ta c? voi m?nui sabia?" Firth ?nghi?i, ar?t?nd foarte nervos. Nu avea cuvinte. ?n mod evident, nu avea nimic de spus. "?mi pare r?u, Domnul meu", a spus el. "M-am ?n?elat." "Te-ai ?n?elat despre o mul?ime de lucruri", a izbucnit Gareth. ?ntr-adev?r, cu c?t Gareth se g?ndea mai mult la asta, cu at?t mai mult ??i d?dea seama c?t de r?u se ?n?elase Firth. De fapt, dac? nu ar fi fost Firth, tat?l s?u ar fi fost ?nc? ?n via?? ast?zi ?i Gareth nu ar fi fost ?n mizeria asta. Greutatea domniei nu ar fi ap?sat pe capul lui, toate aceste lucruri nu ar fi mers gre?it. Gareth t?njea dup? zile mai simple, ca atunci c?nd el nu era Rege, c?nd tat?l s?u era ?n via??. El sim?ea o dorin?? brusc? a aduce totul ?napoi, felul ?n care fuseser? lucrurile. Dar nu putea. ?i ?l avea pe Firth pe care s? arunce vina pentru toate astea. "Ce faci aici?" insist? Gareth. Firth ??i drese glasul, evident nervos. "Am auzit … zvonuri … ?oapte ale servitorilor. Mi-a ajuns la urechi c? fratele ?i sora ta pun ?ntreb?ri. Au fost repera?i ?n camerele servitorilor. Examin?nd jgheabul de de?euri, c?ut?nd arma crimei. Pumnalul folosit pentru a-l ucide pe tat?l t?u." Corpul lui Gareth se r?ci auzind cuvintele lui. Era ?n?epenit de ?oc ?i fric?. Oare ziua asta putea s? mearg? mai r?u? ??i drese glasul. "?i ce-au g?sit?", a intrebat, cu g?tul uscat, cuvintele abia ie?ind. Firth cl?tin? din cap. "Nu ?tiu, Domnul meu. Tot ce ?tiu este c? ei b?nuiesc ceva." Gareth sim?i o ur? re?nnoit? pentru Firth, una de care el nu se ?tia capabil. Dac? n-ar fi fost de felul s?u a?a de ne?tiutor ?i de ?mpiedicat, dac? ar fi sc?pat de arm? ?n mod corespunz?tor, el nu ar fi fost ?n aceast? pozi?ie. Firth ?l l?sase vulnerabil. "O s? spun asta doar o singur? dat?", declarar? Gareth, p??ind mai aproape de Firth, intr?nd ?n fa?a lui, ?ncrunt?ndu-se ?napoi la el cu cea mai ferm? privire pe care o putea aduna. "Nu vreau s?-?i mai v?d fa?a vreodat?. M? ?n?elegi? Dispari din fa?a mea, ?i s? nu te mai ?ntorci. Am de g?nd s? te deleg ?ntr-o pozi?ie departe de aici. ?i dac? vreodat? mai pui din nou piciorul ?ntre zidurile acestui castel, fii sigur c? voi pune s? te aresteze. "ACUM, PLEAC?!" ?ip? Gareth. Firth, cu ochii umpl?ndu-i-se de lacrimi, se ?ntoarse ?i fugi din camer?, pa?ii lui r?sun?nd mult timp dupa ce el a fugit pe coridor. G?ndurile lui Gareth au revenit la sabie, la ?ncercarea lui e?uat?. Nu se putea ab?ine s? nu simt? ca ?i cum ar fi pus ?n mi?care o mare calamitate pentru sine. Se sim?ea de parc? s-ar fi ?mpins pe sine de pe o st?nc?, iar de acum ?nainte, avea s? se confrunte doar cu cobor?rea sa. St?tea acolo, ?nr?d?cinat ?n piatr?, ?n t?cerea reverberant? din camera tat?lui s?u, tremur?nd, ?ntreb?ndu-se ce Dumnezeu pusese ?n mi?care. Niciodat? nu se sim?ise at?t de singur, at?t de nesigur pe el. Oare asta era ce ?nsemna s? fii rege? * Gareth s-a gr?bit pe scara de piatr? ?n spiral?, alerg?nd ?n sus etaj dup? etaj, gr?bindu-se ?n drumul s?u spre parape?ii cei mai de sus ai castelului. Avea nevoie de aer curat. Avea nevoie de timp ?i spa?iu s? se g?ndeasc?. Avea nevoie de un punct de unde s?-?i priveasc? regatul de sus, de o ?ansa de a-?i vedea curtea, poporul, ?i de a-?i aminti c? totul era al lui. C?, ?n ciuda tuturor evenimentelor de co?mar ale zilei, la urma urmei, el era ?nc? rege. Gareth ?i-a concediat ?nso?itorii ?i a fugit singur, etaj dup? etaj, respir?nd greu. S-a oprit pe unul din etaje, s-a aplecat ?i ?i-a tras sufletul. Lacrimile ?i ?iroiau pe obraji. El tot vedea fa?a tat?lui s?u, mustr?ndu-l, la fiecare col?. "Te ur?sc!", a strigat ?n gol. Ar fi putut jura c? auzit un r?s batjocoritor ca r?spuns. R?sul tat?lui s?u. Gareth trebuia s? scape de acolo. S-a ?ntors ?i a continuat s? alerge, sprint?nd, p?n? c?nd ?n cele din urm? a ajuns sus. A dat buzna prin u?a, ?i aerul proasp?t de var? l-a lovit ?n fa??. Respir? ad?nc, tr?g?ndu-?i sufletul, savur?nd razele soarelui, ?n briza cald?. ??i d?du jos mantia, mantia tat?lui s?u, ?i o arunc? pe podea. Era prea cald – iar el nu mai vroia s? o poarte. Se gr?bi spre marginea parapetului ?i apuc? zidul de piatr?, respir?nd greu, privind ?n jos spre curtea lui. Putea vedea mul?imea care nu se mai termina, ie?ind de castel. Ei p?r?seau ceremonia. Ceremonia lui. Aproape c? le putea sim?i dezam?girea de aici. Ar?tau at?t de mici. Se minun? c? erau to?i sub controlul s?u. Dar pentru c?t timp? "Domniile sunt lucruri amuzante," a venit o voce str?veche. Gareth s-a ?ntors ?i l-a v?zut, spre surprinderea lui, pe Argon st?nd acolo, la c??iva pa?i distan??, purt?nd o mantie alb? cu glug? ?i ?in?ndu-?i toiagul. Se uit? la el, un z?mbet ?n col?ul buzelor – ?ns? ochii s?i nu z?mbeau. Ei luminau, privind drept prin el, ?i l-au pus pe Gareth ?n alert?. Ei vedeau prea mult. Erau at?t de multe lucruri pe care Gareth ar fi vrut s? i le spun? lui Argon, s?-l ?ntrebe. Dar acum, c?nd el deja e?uase s? m?nuiasc? sabia, nu ??i putea aminti nici m?car unul. "De ce nu mi-ai spus?" a pledat Gareth, cu disperare ?n voce. "Ai fi putut s?-mi spui c? nu am fost menit s? o m?nuiesc. Ai fi putut s? m? scapi de ru?ine." "?i de ce a? fi f?cut asta?" ?ntreb? Argon. Gareth se ?ncrunt?. "Tu nu e?ti un adev?rat sf?tuitor al Regelui", a spus el. "L-ai fi sf?tuit cu adev?rat pe tat?l meu. Dar nu pe mine." "Poate c? el merita un sfat adev?rat", a r?spuns Argon. Furia lui Gareth se ad?nci. ?l ura pe acest om. ?i ?l ?nvinov??ea. "Nu te vreau ?n jurul meu", a spus Gareth. "Nu ?tiu de ce te-a angajat tat?l meu, dar eu nu te vreau la Curtea Regelui." Argon r?se, un sunet gol, ?nfrico??tor. "Tat?l t?u nu m-a angajat, b?iat prost", spuse el. "Nici tat?l s?u ?naintea lui. Am fost menit s? fiu aici. De fapt, ai putea spune c? eu i-am angajat pe ei." Argon f?cu brusc un pas ?nainte, ?i ?l privi pe Gareth ca ?i cum i s-ar fi uitat direct ?n suflet. "Poate fi acela?i lucru spus despre tine?" ?ntreb? Argon. "E?ti menit s? fii aici?" Cuvintele lui au lovit un nerv ?n Gareth, trimi??nd un fior prin el. Era exact ce se ?ntrebase ?i Gareth ?nsu?i. Gareth se ?ntreb? dac? era o amenin?are. "Cel care domne?te prin s?nge va conduce prin s?nge," proclam? Argon, ?i cu aceste cuvinte, se ?ntoarse repede cu spatele ?i ?ncepu s? se ?ndep?rteze. "A?teapt?!" ?ip? Gareth, acum nemaidorind ca el s? plece, av?nd nevoie de r?spunsuri. "Ce vrei sa spui prin asta?” Gareth nu se putea ab?ine s? simt? c? Argon ?i transmitea un mesaj, c? nu va domni mult timp. El trebuia s? ?tie dac? asta ?nsemna. Gareth alerg? dup? el, dar pe c?nd se apropia, chiar ?n fa?a ochilor lui, Argon disp?ru. Gareth se ?ntoarse, se uit? ?n jurul lui, dar nu v?zu nimic. Auzi doar un r?s gol, undeva ?n aer. "Argon!" a ?ipat Gareth. Se ?ntoarse din nou, apoi se uitat ?n sus la cer, ?ngenunchind ?i arunc?ndu-?i capul pe spate. ?ip?: "ARGON!" CAPITOLUL ?APTE Erec m?r??luia al?turi de Duce, Brandt ?i c?teva zeci de oameni din anturajul Ducelui, pe str?zile ?ntortocheate din Savaria, printr-o mul?ime care tot cre?tea, spre casa servitoarei. Erec a insistat s? o ?nt?lneasc? f?r? ?nt?rziere, iar Ducele vroia s?-i deschid? chiar el calea. ?i acolo unde mergea Ducele, mergea toat? lumea. Erec s-a uitat ?n jur la anturajul imens ?i ?n cre?tere, ?i a fost jenat, realiz?nd c? va ajunge la locuin?a fetei cu zeci de oameni dup? el. De c?nd o v?zuse prima dat?, Erec nu putuse s? se g?ndeasc? la mai nimic altceva. Cine era fata asta, se ?ntreba el, care p?rea at?t de nobil?, dar care lucra ca servitoare la curtea Ducelui? De ce fugise de el a?a grabit?? Cum se face c?, ?n to?i anii s?i, cu toate femeile de s?nge regal pe care le ?nt?lnise, acesta era singura care ?i cucerise inima? Fiind ?nconjurat ?ntreaga sa via?? de persoane de s?nge regal, el ?nsu?i fiul unui rege, Erec putea detecta alte persoane de os domnesc ?ntr-o clip? – ?i a sim?it din momentul ?n care a observat-o c? ea era de o pozi?ie mult mai ?nalt? dec?t cea pe care o de?inea. Ardea de curiozitate s? ?tie cine era ea, de unde era, ce f?cea aici. Avea nevoie de o alt? ?ans? de a-?i fixa privirea pe ea, pentru a vedea dac? el doar ?i-a imaginat sau dac? chiar sim?ea ?n continuare la fel. "Servitorii mei ?mi spun c? ea locuie?te la periferia ora?ului," a explicat Ducele, vorbind ?n timp ce mergeau. Cum mergeau, oameni de pe ambele p?r?ile str?zii deschideau obloanele ?i se uitau ?n jos, uimi?i de prezen?a Ducelui ?i a anturajul s?u, pe str?zile de r?nd. "Aparent, ea este ?n slujba unui hangiu. Nimeni nu ?i ?tie originea, de unde a venit. Tot ce se ?tie este c? a ajuns ?n ora?ul nostru ?ntr-o zi, ?i a devenit aservit? acestui hangiu. Trecutul ei este un mister, se pare." Au cotit to?i pe o alt? strad? lateral?, pavajul de sub ei devenind din ce ?n ce mai str?mb, locuin?ele mici tot mai apropiate una de alta ?i mai d?r?p?nate, pe m?sur? ce ?naintau. Ducele ??i drese glasul. "Am luat-o ca slujitoare la curtea mea la ocazii speciale. Este lini?tit?, nu b?rfe?te. Nimeni nu ?tie prea multe despre ea. Erec," a spus Ducele, ?ntorc?ndu-se ?n cele din urm? spre Erec, a?ez?nd o m?n? pe ?ncheietura m?inii lui,"e?ti sigur de asta? Aceast? femeie, oricine ar fi ea, e doar o alt? femeie de r?nd. Po?i s? alegi orice femeie din regat." Erec se uit? la el cu o intensitate egal?. "Trebuie s? o v?d din nou pe fata asta. Nu-mi pas? cine este." Ducele cl?tin? din cap dezaprobator, ?i to?i au continuat s? mearg? pe jos, cotind strad? dup? strad?, trec?nd prin aleile ?nguste ?i r?sucite. Pe m?sur? ce ?naintau, aceast? zon? din Savaria devenea mai r?u famat?, str?zile se umpleau de tot soiul de be?ivi, erau pline de mizerie, g?ini ?i c?ini s?lbatici umbl?nd de colo colo. Au trecut de tavern? dup? taverna, ?ipetele mu?teriilor ajung?nd p?n? ?n strad?. Mai mul?i be?ivi s-au ?mpleticit ?naintea lor, ?i, pe m?sur? ce noaptea ?ncepea s? se lase, str?zile au ?nceput s? fie luminate de tor?e. "Face?i loc pentru Duce!", a strigat principalul ?nso?itor, gr?bindu-se ?nainte ?i ?n cele din urm? ?mping?nd be?ivii din drum. Peste tot ?n susul ?i ?n josul str?zii tipi dezgust?tori f?ceau loc ?i priveau, uimi?i, cum trecea Ducele, cu Erec l?ng? el. ?n cele din urm?, au ajuns la un han mic, umil, construit din stuc, cu un acoperi? ascu?it de ardezie. Ar?ta ca ?i cum ar putea ?ine poate cincizeci de mu?terii ?n taverna de dedesubt, cu c?teva camere pentru oaspe?i deasupra. U?a de la intrare era str?mb?, o fereastr? era spart?, iar lampa de la intrare at?rna str?mb, cu fitilul p?lp?ind, cu cear? prea pu?in?. Strig?tele be?ivilor se rev?rsau pe ferestre, c?nd s-au oprit to?i ?n fa?a u?ii. Cum ar putea lucra o a?a fat? fin? ?ntr-un loc ca ?sta? se ?ntreb? ?ngrozit Erec, auzind strig?tele ?i huiduielile din interior. Inima lui s-a fr?nt g?ndindu-se la asta, la umilin?a pe care ea trebuia s? o ?ndure ?ntr-un asemenea loc. Nu e drept, s-a g?ndit el. Se sim?ea hot?r?t s? o salveze de acolo. "De ce ai venit ?n cel mai r?u loc posibil pentru a-?i alege mireasa?", a ?ntrebat Ducele, ?ntorc?ndu-se spre Erec. ?i Brandt s-a ?ntors spre el. "Ultima ?ans?, prietene", a spus Brandt. "Exist? un castel plin de femei de s?nge regal care te a?teapt?." Dar Erec cl?tin? din cap, hot?r?t. "Deschide u?a," porunci el. Unul din oamenii Ducelui se repezi ?n fa?? ?i o deschise. Mirosul de bere st?tut? ie?ea ?n valuri, provoc?ndu-i repulsie. ?n interior, oameni be?i erau coco?a?i peste bar, a?eza?i de-a lungul meselor din lemn, strig?nd prea tare, r?z?nd, huiduind ?i ?nghiontindu-se reciproc. Erau doar brute, Erec putea vedea asta imediat, cu bur?ile prea mari, cu obrajii nera?i, cu hainele nesp?late. Niciunul dintre ei nu era r?zboinic. Eric a f?cut mai mul?i pa?i ?n interior, c?ut?nd-o pe ea. Nu-?i putea imagina c? o femeie ca ea ar putea lucra ?ntr-un astfel de loc. Se ?ntreba dac? nu cumva au ajuns la locuin?a gre?it?. "Scuza?i-m?, domnule, caut o femeie", i-a zis Erec omului care st?tea l?ng? el, ?nalt ?i lat, cu o burt? mare, neras. "Nu-i a?a c? o cau?i?" a strigat omul, batjocoritor. "Ei bine, ai ajuns la locul nepotrivit! Acesta nu este un bordel. De?i exist? unul peste drum, ?i am auzit c? femeile sunt bune ?i gr?su?e!" Omul a inceput sa r?d?, prea tare, ?n fa?a lui Erec, ?i c??iva dintre tovar??ii lui i s-au al?turat. "Nu caut un bordel," a r?spuns f?r? s? fie amuzat, "ci o singur? femeie, una care lucreaz? aici." "Trebuie s? te referi atunci la servitoarea hangiului", a strigat altcineva, un alt b?rbat masiv, beat. "E probabil ?n spate, undeva, sp?l?nd pardoselile. P?cat – a? dori s? fi fost aici, ?n poala mea!" To?i b?rba?ii au ?nceput s? r?d? tare, cople?i?i de propriile lor glume, ?i Erec s-a ?nro?it la g?ndul acesta. S-a sim?it ru?inat pentru ea. Ca ea s? trebuiasc? s?-i serveasc? pe to?i ace?ti b?rba?i infec?i – era o m?r??vie pe care n-o putea nici m?car concepe. "?i tu cine e?ti?", a venit un alt glas. Un b?rbat a p??it ?nainte, mai masiv dec?t ceilal?i, cu barba ?i ochii negri, ?ncruntat, cu o falc? larg?, ?nso?it de mai mul?i b?rba?i dubio?i. Avea mai mul?i mu?chi dec?t gr?sime, ?i s-a apropiat amenin??tor de Erec, ?n mod clar ap?r?ndu-?i teritoriul. "?ncerci s?-mi furi servitoarea?" a ?ntrebat el. "Afar? cu tine, atunci!" El a p??it ?n fa?? ?i s-a ?ntins s?-l apuce pe Erec. Dar Erec, ?nt?rit de anii de antrenament, cel mai mare cavaler al regatului, avea reflexe mai bune dec?t ?i-ar fi putut imagina acest om. ?n momentul ?n care m?inile lui l-au atins pe Erec, el a s?rit ?n ac?iune, apuc?ndu-i ?ncheietura m?inii ?ntr-o priz?, ?nv?rtindu-l pe b?rbat ?n jurul lui ?nsu?i cu viteza fulgerului, apuc?ndu-l de partea din spate a c?m??ii ?i ?mping?ndu-l de-a curmezi?ul camerei. Uria?ul a zburat ca o ghiulea, ?i a luat mai mul?i b?rba?i cu el, to?i pr?bu?indu-se pe podeaua micii camere ca ni?te popice. Intreaga camera a devenit t?cut?, c?ci fiecare b?rbat s-a oprit ?i a privit. "LUPT?! LUPT?! "au scandat oamenii . Hangiul, uluit, s-a ?mpleticit ?napoi ?n picioare ?i s-a repezit spre Erec cu un strig?t. De data aceasta Erec nu a a?teptat. El a p??it ?nainte pentru a-?i ?nt?lni atacatorul, a ridicat un bra?, ?i a adus cotul drept ?n jos pe fa?a omului, rup?ndu-i nasul. Hangiul a dat ?napoi, apoi s-a pr?bu?it, ateriz?nd ?n fund pe podea. Erec a p??it ?nainte, l-a apucat ?i, ?n ciuda dimensiunilor sale, l-a ridicat sus deasupra capului. A f?cut c??iva pa?i ?nainte ?i l-a aruncat pe b?rbat, ?i acesta a zburat prin aer, d?r?m?nd ?n drum jum?tate din camer?. To?i b?rba?ii din ?nc?pere au ?nghe?at, oprindu-se din scandat, devenind t?cu?i, ?ncep?nd s? realizeze c? cineva special era printre ei. Brusc ?ns?, barmanul a venit gr?bit ?nainte, cu o sticl? mare deasupra capului, ?ndreptat? direct spre Erec. Erec l-a v?zut venind ?i avea deja m?na pe sabie, dar ?nainte ca Erec s? o poat? trage din teac?, prietenul lui Brandt a p??it ?nainte, al?turi de el, a scos un pumnal de la centur?, ?i i-a pus v?rful la g?tul barmanului. Barmanul s-a repezit chiar ?n ea ?i s-a oprit brusc, cu lama pe cale s?-i str?pung? pielea. St?tea acolo, cu ochii larg deschi?i de fric?, transpir?nd, cu m?na ?nghe?at? ?n aer pe sticl?. Camera a devenit at?t de t?cut? din cauza impasului c? s-ar fi putut auzi un fir de p?r c?z?nd. "Arunc?-o," a ordonat Brandt. Barmanul a f?cut aceasta, iar sticla s-a zdrobit de podea. Erec ?i-a scos sabia, cu un z?ng?nit puternic de metal, ?i s-a ?ndreptat spre hangiu, care z?cea gem?nd pe podea, ?i a ?ndreptat-o spre g?tul acestuia. "Voi spune asta doar o dat?", a anun?at Erec. "Gole?te aceast? camer? de toate acestea gunoaie. Acum. Cer o audien?? cu doamna. Singuri". "Ducele" a strigat cineva. ?ntreaga camer? s-a ?ntoarse ?i, ?n final, l-a recunoscut pe ducele care st?tea acolo, la intrare, flancat de oamenii s?i. To?i s-au grabit s?-?i scoat? c?ciulile ?i s?-?i plece capetele. "Dac? aceast? camer? nu este goal? p?n? c?nd am terminat de vorbit," a anun?at Ducele, "fiecare dintre cei de aici va fi dus imediat la ?nchisoare." Camera a izbucnit ?ntr-o agita?ie nebun? pe c?nd to?i oamenii din interior s-au gr?bit s? o elibereze, trec?nd ?n vitez? pe l?ng? Duce ?i ie?ind pe u?a din fa??, l?s?ndu-?i sticlele neterminate de bere pe oriunde erau. "Ie?i ?i tu afar?," i-a spus Brandt barmanului, cobor?nd pumnalul, apuc?ndu-l de p?r ?i ?mping?ndu-l afar? pe u??. Camera, care fusese at?t de g?l?gioas? cu c?teva clipe ?nainte, st?tea acum goal?, t?cut?, cu excep?ia lui Erec, Brandt, a Ducelui ?i a unei duzini dintre cei mai apropia?i oameni ai s?i. Ei au ?nchis u?a ?n urma lor cu un pocnet r?sun?tor. Erec s-a ?ntors spre hangiul a?ezat pe podea, ?nc? ame?it, ?terg?ndu-?i s?ngele de la nas. Erec l-a apucat de c?ma??, l-a ridicat cu ambele m?ini ?i l-a a?ezat pe una din b?ncile goale. "Mi-ai distrus afacerea ?n aceast? noapte," a sc?ncit hangiul. "Ve?i pl?ti pentru asta." Ducele f?cu un pas ?nainte ?i-l p?lmui. "Pot s? pun s? fii ucis pentru ?ncercarea de a-l ataca pe acest om," l-a certat Ducele. "Nu ?tii cine e? Acesta este Erec, cel mai bun cavaler al regelui, campionul Cavalerilor de Argint. Dac? el alege, te poate ucide el ?nsu?i, chiar acum." Hangiul s-a uitat la Erec, ?i pentru prima dat?, o fric? adev?rat? i-a traversat fa?a. Aproape c? tremura pe scaun. "N-am avut nicio idee. Nu v-a?i anun?at sosirea. " "Unde este ea?" a ?ntrebat Erec, ner?bd?tor. "E ?n spate, cur??? buc?t?ria. Ce vrei de la ea? ?i-a furat ceva? E doar o servitoare." Erec ?i-a scos pumnalul ?i l-a ?inut la g?tul omului. "Nume?te-o iar ‘servitoare’," l-a avertizat Erec", ?i po?i fi sigur c?-?i voi t?ia g?tul. Ai ?n?eles?", a ?ntrebat el cu fermitate, ?in?nd lama ap?sat? pe pielea omului. Ochii b?rbatului au fost inunda?i de lacrimi, ?i a dat ?ncet din cap. "Adu-o aici, ?i gr?be?te-te," i-a ordonat Erec ?i l-a tras, ?mping?ndu-l, trimi??ndu-l ?n zbor prin camer?, c?tre u?a din spate. Pe c?nd hangiul a plecat, s-a auzit un z?ng?nit de vase din spatele u?ii, strig?te ?ndep?rtate, ?i apoi, c?teva momente mai t?rziu, u?a s-a deschis ?i au ie?it mai multe femei, ?mbr?cate ?n zdren?e, cu halate ?i bonete, acoperite cu gr?sime din buc?t?rie. Erau trei femei mai ?n v?rst?, pe la ?aizeci de ani, iar Erec s-a ?ntrebat pentru o clip? dac? hangiul ?tia despre cine vorbea el. ?i apoi, ea a ie?it – ?i inima lui Erec i s-a oprit ?n piept. Abia mai putea respira. Era ea. Purta un ?or?, acoperit cu pete de gr?sime, ?i ??i ?inea capul aplecat, prea ru?inat? s? se uite ?n sus. P?rul ei era legat, acoperit cu o p?nz?, obrajii ei erau plini de murd?rie – ?i totu?i, Erec era ?ndr?gostit lulea de ea. Pielea ei era at?t de t?n?r?, at?t de perfect?. Avea pome?ii ie?i?i ?n afar?, sculpta?i, un nas mic acoperit cu pistrui ?i buze pline. Avea o frunte larg?, regal?, ?i p?rul blond frumos se rev?rsa de sub bonet?. Arunc? o privire spre el, doar pentru o clip?, ?i ochii ei mari minuna?i, verzi ?i migdala?i, care ??i schimbau culoarea ?n lumin?, devenind alba?tri-cristalini ?i ?napoi la verde, ?l ?ineau ?nr?d?cinat ?n loc. ?i-a dat seama c? era ?i mai fascinat de ea acum dec?t fusese c?nd o ?nt?lnise prima dat?. ?n spatele ei a ie?it hangiul, ?ncruntat, ?nc? ?terg?ndu-se de s?ngele din nas. Fata a mers ?nainte ezitant, ?nconjurat? de aceste femei mai ?n v?rst?, spre Erec, ?i a f?cut o reveren?? c?nd a ajuns aproape. Erec s-a ridicat, ?n picioare ?n fa?a ei, ?i la fel au f?cut mai mul?i oameni din anturajul Ducelui. "Domnul meu", a spus ea, vocea ei u?oar?, dulce, umpl?nd inima lui Erec. "Te rog, spune-mi ce-am f?cut s? te jignesc. Nu ?tiu ce este, dar ?mi pare r?u pentru tot ce am f?cut care s? justifice prezen?a suitei Ducelui." Erec z?mbi. Cuvintele ei, limbajul ei, sunetul vocii ei – toate l-au f?cut s? se simt? re?mprosp?tat. El nu ar fi vrut ca ea s? se opreasc? din vorbit. Erec s-a ?ntins ?i i-a atins b?rbia cu m?na, ridic?nd-o p?n? c?nd ochii ei bl?nzi i-au ?nt?lnit pe ai lui. Inima lui a ?nceput s? bat? mai repede pe m?sura ce se uita ?n ochii ei. Era ca ?i cum s-ar fi pierdut ?ntr-o mare de albastru. "Doamna mea, nu a?i f?cut nimic care s? m? ofenseze. Nu cred c? ve?i fi vreodat? ?n stare s? m? ofensa?i. Nu vin aici din furie, ci din iubire. Din momentul ?n care v-am v?zut, nu am fost ?n stare s? m? g?ndesc la nimic altceva. " Fata ar?ta ame?it?, ?i imediat a cobor?t ochii ?n p?m?nt, clipind de mai multe ori. Ea ??i sucea m?inile, ar?t?nd nervoas?, cople?it?. ?n mod clar nu era obi?nuit? cu a?a ceva. "V? rog doamna mea, spune?i-mi. Care v? este numele? "Alistair," r?spunse ea, cu umilin??. "Alistair," repet? Erec, cople?it. Acesta era cel mai frumos nume pe care ?l auzise vreodat?. "Dar eu nu ?tiu la ce v-ar folosi s? s?-l ?ti?i", a ad?ugat ea, ?ncet, ?nc? privind podeaua. "Sunte?i un nobil. Iar eu sunt doar o slujitoare." "Ea este servitoarea mea , mai exact," a spus hangiul, p??ind ?nainte, obraznic. "Ea ?mi este aservit? mie. A semnat un contract cu ani ?n urm?. ?apte ani este ceea ce a promis. ?n schimb, ?i dau cas? ?i m?ncare. Ea este aici de trei ani. Deci, vede?i, acest lucru este o total? pierdere de timp. Ea este a mea. E ?n proprietatea mea. Nu o lua?i pe asta de aici. Ea este a mea. M? ?n?elege?i?" Erec a sim?it pentru hangiu o ur? mai mare dec?t orice a sim?it vreodat? pentru un om. O parte din el se g?ndea s? trag? sabia ?i s?-l ?njunghie ?n inim?, ca s? termine cu el. Dar oric?t de mult poate ar fi meritat-o b?rbatul, Erec nu dorea s? ?ncalce legea Regelui. La urma urmei, ac?iunile sale se reflectau asupra regelui. "Legea Regelui este legea Regelui", i-a zis Erec, ferm, omului. "Nu inten?ionez s? o ?ncalc. Astea fiind spuse, m?ine ?ncep turnirurile. Si eu am dreptul, ca orice b?rbat, s? ?mi aleg mireasa. ?i s? fie cunoscut aici ?i acum c? o aleg pe Alistair." Un icnet s-a r?sp?ndit ?n camer?, toat? lumea ?ntorc?ndu-se unul spre cel?lalt, ?oca?i. "Asta bine?n?eles," a ad?ugat Erec, "dac? ea consimte." Erec s-a uitat la Alistair, cu inima b?t?nd s?-i sar? din piept, ?n timp ce ea continua s? ??i ?in? fa?a cobor?t? spre podea. El a putut vedea c? ea ro?ea. "Sunte?i de acord, doamna mea?", a ?ntrebat el. Camera a t?cut. "Domnul meu", a spus ea ?ncet, "nu ?tii nimic despre cine sunt, de unde sunt, de ce sunt aici. ?i m? tem c? acestea sunt lucruri pe care nu pot s? vi le spun." Erec privi ?napoi, nedumerit. "De ce nu mi-ai putea spune?" "De la sosirea mea nu le-am spus nim?nui, niciodat?. Am f?cut un jur?m?nt." "Dar de ce?" a presat el, at?t de curios. Dar Alistair doar ??i ?inea privirea ?n jos, t?cut?. "Este adev?rat," interveni una dintre servitoare. "Asta nu ne-a spus niciodat? cine este. Sau de ce este aici. Refuz? s? o fac?. Am ?ncercat ani de zile." Erec era profund nedumerit de ea – dar asta doar ad?uga la misterul ei. "Dac? eu nu pot ?ti cine e?ti, atunci nu voi ?ti", a spus Erec. "??i respect jur?m?ntul. Dar asta nu va schimba afec?iunea mea pentru tine. Doamna mea, oricine ai fi, dac? va fi s? c??tig aceste turniruri, atunci v? voi alege ca premiul al meu. Voi, dintre toate femeile din tot acest regat. Eu v? ?ntreb din nou: sunte?i de acord?" Alistair ?inea ochii fixa?i pe podea, ?i, cum Erec o privea, i-a v?zut lacrimile curg?ndu-i pe obraji. Dintr-o dat?, ea s-a ?ntors ?i a fugit din camer?, ?nchiz?nd u?a ?n spatele ei. Erec st?tea acolo, cu ceilal?i, ?n t?cerea uimit?. Nu prea ?tia cum s? interpreteze r?spunsul ei. "Vede?i voi acum, v? pierde?i timpul, ?i pe al meu", a spus hangiul. "Ea a spus nu. Dispari de aici atunci." Erec se ?ncrunt? ?napoi. "Ea nu a spus nu," interveni Brandt. "Ea nu a r?spuns." "Ea are dreptul s?-?i acorde timp de g?ndire", a declarat Erec, ?n ap?rarea ei. "La urma urmei, sunt o mul?ime de lucruri de luat ?n considerare. Nici ea nu m? cunoa?te." Erec st?tea acolo, dezb?t?nd ce s? fac?. "Voi sta aici ?n seara asta", a anun?at ?n cele din urm? Erec. "S?-mi dai o camer? aici, mai jos pe hol de a ei. De diminea?a, ?nainte de a ?ncepe turnirurile, o voi ?ntreba din nou. Dac? ea consimte, ?i dac? voi c??tiga, ea va fi mireasa mea. Dac? este a?a, voi r?scump?ra contractul ei de servitute de la tine, ?i ea va pleca de aici cu mine." ?n mod clar hangiul nu-l dorea pe Erec sub acoperi?ul lui, dar nu ?ndr?znea s? spun? nimic; a?a c? s-a ?ntors ?i a ie?it furtunos din camer?, tr?ntind u?a ?n urma lui. "Sunte?i sigur c? dori?i s? sta?i aici?", a ?ntrebat Ducele. "?ntoarce?i-v? la castel cu noi." Erec a dat din cap, grav. "Nu am fost niciodat? mai sigur de ceva ?n via?a mea." CAPITOLUL OPT Thor s-a pr?bu?it prin aer, plonj?nd, c?z?nd cu capul ?nainte ?n apele agitate ale M?rii de Foc. El a intrat ?i s-a scufundat, a fost acoperit complet, ?i a fost surprins s? simt? c? apa era fierbinte. Sub suprafa??, Thor ?i-a deschis ochii pentru scurt timp – ?i ?i-a dorit s? nu o fi f?cut. El a surprins fragmente de tot felul de creaturi marine ciudate ?i ur?te, mici ?i mari, cu fe?e neobi?nuite ?i grote?ti. Acest ocean mi?una cu ele. El se rug? s? nu-l atace ?nainte de a putea ajunge ?n siguran?? la barc?. Thor a ie?it la suprafa?? cu un icnet, ?i s-a uitat imediat dup? b?iatul care se ?neca. L-a reperat tocmai la timp: se zb?tea, scufund?ndu-se, iar ?n c?teva secunde, cu siguran?? s-ar fi ?necat. Thor a ?ntins m?na, l-a apucat din spate de um?r, ?i a ?nceput s? ?noate cu el, ?in?nd capetele am?ndurora deasupra apei. Thor a auzit un schel?l?it ?i un sc?ncet, ?i cum s-a ?ntors, a fost ?ocat s? ?l vad? pe Krohn: trebuie s? fi s?rit dup? el. Leopardul ?nota al?turi de el, d?nd din labe spre Thor, scheun?nd. Thor se sim?ea groaznic pentru c? Krohn era ?n asemenea pericol – dar m?inile lui erau pline ?i nu putea face mare lucru. Thor a ?ncercat s? nu se uite ?n jurul lui, la apele fierb?nd ro?ii, la creaturile ciudate care ie?eau la suprafa?? ?i disp?reau peste tot ?n jurul lui. O creatur? ur?t? ca aspect, violet?, cu patru bra?e ?i dou? capete, ie?i la suprafa?? ?n apropiere, ?uier? la el, apoi se scufund?, f?c?ndu-l pe Thor s? tresar?. Thor s-a ?ntors ?i a v?zut barca cu v?sle la vreo dou?zeci de metri mai departe, ?i a ?notat spre ea frenetic, folosind un bra? ?i picioarele, tr?g?ndu-l pe b?iat. B?iatul ?ipa ?i d?dea din m?ini, rezist?nd, iar Thor se temea c? l-ar putea trage ?n jos cu el. "Stai lini?tit!" ?ip? Thor aspru, sper?nd c? b?iatul ?l va asculta. ?n cele din urm?, el a f?cut-o. Thor a fost momentan u?urat – p?n? c?nd a auzit un pleosc?it ?i a ?ntors capul ?n cealalt? parte: chiar l?ng? el, o alt? creatura ie?i la suprafa??, mic?, cu un cap galben ?i patru tentacule. Avea un cap p?trat, ?i a ?notat chiar p?n? la el, m?r?ind ?i tremur?nd. Ar?ta ca un ?arpe cu clopo?ei care tr?ia ?n mare, cu excep?ia capului care era prea p?trat. Thor se ?ncord? pe m?sur? ce se apropia, preg?tindu-se s? fie mu?cat, – dar apoi brusc creatura a deschis gura larg ?i a scuipat ap? de mare spre el. Thor clipi, ?ncearc? s?-?i cl?teasc? ochii. Creatura le tot d?dea t?rcoale, ?not?nd ?n cercuri ?n jurul lor, iar Thor ??i dubl? eforturile, ?not?nd mai repede, ?ncerc?nd s? scape. Thor f?cea progrese, apropiindu-se de barc?, atunci c?nd dintr-o dat? o alt? creatur? a ie?it la suprafa?? pe cealalt? parte a lui. Era lung? ?i ?ngust?, ?i portocalie, cu dou? gheare la gur? ?i zeci de picioare mici. Avea, de asemenea, o coad? lung?, care biciuia ?n toate direc?iile. Ar?ta ca un homar, st?nd ?n picioare. Acesta a ocolit de-a lungul marginii apei, ca un g?ndac de ap?, ?i ?i-a croit drum mai aproape de Thor b?z?ind, ?ntorc?ndu-se pe o parte ?i biciuind din coad?. Coada lui biciui bra?ul lui Thor, ?i acesta strig? de durerea ?n?ep?turii. Creatura trecea ?uier?nd ?nainte ?i ?napoi, lovind din nou ?i din nou. Thor dorea s? poat? trage sabia ?i s? o atace – dar el a avea doar o m?n? liber?, ?i trebuia s? ?noate cu ea. Krohn, ?not?nd al?turi de el, se ?ntoarse ?i m?r?i la creatur?, un zgomot ce ridica p?rul pe ceaf?, ?i, cum Krohn ?nota f?r? team? spre ea, a speriat fiara, f?c?nd-o s? dispar? sub ape. Thor oft? cu u?urare – p?n? creatura a reap?rut brusc pe partea cealalt? a sa, ?i l-a biciuit din nou. Krohn se ?ntoarse ?i o urm?ri ?n jurul lor, ?ncerc?nd s? o prind?, cl?mp?nindu-?i f?lcile spre ea, ?i rat?nd ?ntotdeauna. Thor ?nota din r?sputeri, d?ndu-?i seama c? singura cale de ie?ire din aceast? problem? era s? ias? din aceast? mare. Dup? ce a sim?it ca ?i cum trecuse o eternitate, ?not?nd mai greu dec?t o f?cuse vreodat?, a ajuns aproape de barc?, care se balansa violent pe valuri. Pe m?sur? ce o f?cea, doi membri ai Legiunii, b?ie?i mai mari care nu vorbeau niciodat? cu Thor ?i colegii s?i, ?l a?teptau acolo s?-l ajute. Spre lauda lor, s-au aplecat ?i i-au ?ntins o m?n?. Thor l-a ajutat mai ?nt?i pe b?iat, ?ntinz?ndu-se ?i ridic?ndu-l ?n sus spre barc?. B?ie?ii mai mari l-au apucat pe b?iat de bra?e ?i l-au tras ?n sus. Apoi Thor ?ntinse m?na, ?l apuc? pe Krohn de stomac ?i ?l arunc? afar? din ap?, ?n barc?. Krohn vocifera, cu toate cele patru labe zg?riind ?i alunec?nd pe barca de lemn, ud leoarc?, tremur?nd. El a alunecat pe fundul umed, de-a curmezi?ul b?rcii. Apoi a s?rit imediat ?napoi, s-a ?ntors ?i a alergat ?napoi la margine, c?ut?ndu-l pe Thor. St?tea acolo, privind ?n jos ?n ap?, ?i sc?ncea. Thor se ?ntinse ?i apuc? m?na unuia dintre b?ie?i, ?i era pe cale s? se trag? ?n barc?, c?nd dintr-o dat? a sim?it cum ceva puternic ?i musculos i s-a ?nf??urat ?n jurul gleznei ?i coapsei. Se ?ntoarse ?i se uit? ?n jos, ?i inima i-a ?nghe?at c?nd v?zu o creatur? ca un calmar verde-aprins, ?nf??ur?nd un tentacul ?n jurul piciorului s?u. Thor strig? de durere c?nd sim?i c?rligele str?pung?ndu-i carnea. Thor ?i-a dat seama c?, dac? nu f?cea ceva repede, va fi terminat. Cu m?na liber?, a ajuns p?n? la centur?, a extras un pumnal scurt, s-a aplecat ?i a ciop?r?it tentaculul. Dar tentaculul era at?t de gros, ?nc?t pumnalul nu-l putea nici m?car str?punge. Dar l-a ?nfuriat. Capul creaturii s-a ivit brusc la suprafa?? – verde, f?r? niciun ochi ?i cu dou? f?lci pe g?tul s?u lung, una deasupra celeilalte – a deschis r?ndurile sale de din?i ascu?iti ?i i-a ?ndreptat spre Thor. Thor a sim?it circula?ia oprindu-i-se ?n picior, ?i a ?tiut c? trebuia s? ac?ioneze rapid. ?n ciuda eforturilor b?iatului mai mare de a-l ?ine, priza lui Thor aluneca, ?i se scufunda ?napoi ?n ap?. Krohn sc?ncea ?i ?ipa, cu p?rul de pe spate ridicat, sprijinindu-se de parc? era gata s? se n?pusteasc? ?n ap?. Dar chiar ?i Krohn trebuie s? fi ?tiut c? era inutil s? atace creatura asta. Unul dintre b?ie?ii mai mari a p??it ?nainte ?i a ?ipat: "Fere?te-te!" Thor ?i-a l?sat capul ?n jos, iar b?iatul a aruncat suli?a. Acesta a trecut ?uier?nd prin aer, dar a ratat, zbur?nd inofensiv pe l?ng? creatur?, ?i s-a scufundat ?n ap?. Creatura era prea sub?ire ?i prea rapid?. Dintr-o dat?, Krohn a s?rit de pe barc? ?i ?napoi ?n ap?, ateriz?nd cu f?lcile deschise ?i din?ii ascu?i?i pe partea din spate a g?tului creaturii. Krohn a prins ?i a scuturat creatura ?n st?nga ?i dreapta, f?r? s?-i dea drumul. Dar era o b?t?lie pierdut?: pielea creaturii era prea dur?, ?i era prea musculoas?. Creatura l-a aruncat pe Krohn dintr-o parte ?n alta, apoi ?n cele din urm? l-a trimis zbur?nd ?n ap?. ?ntre timp, priza creaturii s-a str?ns pe piciorul lui Thor; era ca un cle?te, ?i Thor sim?ea c? pierde oxigen. Tentaculele ardeau a?a de tare, c? Thor se sim?ea ca ?i cum piciorul ?i era pe cale de a-i fi smuls din trup. ?ntr-un ultim? ?ncercare disperat?, Thor a dat drumul m?inii b?iatului ?i ?n aceea?i mi?care s-a rotit ?i a pus m?na pe sabia scurt? de la centur?. Dar nu a putut-o apuca la timp; a alunecat ?i a c?zut cu fa?a ?n jos, ?n ap?. Thor se sim?ea t?r?t departe, tot mai departe de barc?, creatura tr?g?ndu-l ?n mare. Era t?r?t ?napoi, mai repede ?i mai repede, ?i cum s-a ?ntins neputincios, a v?zut barca disp?r?nd din fa?a lui. Urm?torul lucru pe care ?l ?tia, se sim?ea tras ?n jos, sub suprafa?a apei, departe ?n ad?ncurile M?rii de Foc. CAPITOLUL NOU? Gwendolyn alerga ?n lunca deschis?, cu tat?l ei, regele MacGil, l?ng? ea. Era t?n?r?, poate avea zece ani, iar tat?l ei era ?i el mult mai t?n?r, de asemenea. Barba ?i era scurt?, near?t?nd niciunul din semnele de fire albe pe care le va avea mai t?rziu ?n via??, iar pielea lui era lipsit? de riduri, tinereasc?, str?lucitoare. El era fericit, f?r? griji, ?i r?dea din toat? inima ?n timp ce o ?inea de m?n? ?i fugea cu ea pe c?mpuri. Acesta era tat?l pe care ?i-l amintea, tat?l pe care ?l cuno?tea. El a luat-o ?i a aruncat-o peste um?r, ?nv?rtind-o din nou ?i din nou, r?z?nd mai tare ?i mai tare, iar ea chicotea isteric. Se sim?ea at?t de ?n siguran?? ?n bra?ele lui, ?i ??i dorea ca aceste momente ?mpreun? s? nu se mai termine. Dar c?nd tat?l ei a l?sat-o jos, s-a ?nt?mplat ceva ciudat. Dintr-o dat?, ziua a trecut de la o dup?-amiaz? ?nsorit? la amurg. C?nd picioarele lui Gwen au atins solul, nu mai erau pe paji?tea cu flori, ci bloca?i ?n noroi, p?n? la gleznele ei. Tat?l ei era acum ?ntins ?n noroi, pe spate, la c??iva pa?i de ea – b?tr?n, mult mai b?tr?n, prea b?tr?n – ?i era blocat. Chiar mai departe, z?c?nd ?n noroi, era coroana lui, str?lucind. "Gwendolyn," a icnit el. "Fiica mea. Ajut?-m?." El ridic? o m?n? din noroi, ?ntinz?ndu-se spre ea, disperat. Era cople?it? de o senza?ie iminent? c? trebuie s?-l ajute, ?i a incearcat s? se duc? la el, s?-l apuce de m?n?. Dar picioarele ei nu se clinteau. S-a uitat ?n jos ?i a v?zut noroiul din jurul ei ?nt?rindu-se, usc?ndu-se, cr?p?nd. Ea se mi?c? ?i se contorsion?, ?ncerc?nd s? se elibereze. Gwen clipi ?i se pomeni st?nd pe parapetele castelului, privind ?n jos la Curtea Regelui. Ceva era ?n neregul?: cum privea ?n jos, ea nu a v?zut splendoarea obi?nuit? ?i festivit??ile, ci mai degrab? un cimitir ?ntins. Acolo unde odat? era a?ezat? splendoarea str?lucitoare a Cur?ii Regelui erau acum morminte proaspete c?t puteai vedea cu ochii. A auzit un t?r??it de picioare, ?i inima ei s-a oprit ?n piept c?nd s-a ?ntors ?i a v?zut un asasin, purt?nd o mantie neagr? cu glug?, apropiindu-se de ea. El a sprintat spre ea, ?i-a tras gluga ?napoi, dezv?luind o fa?? grotesc?, cu un ochi lips?, cu o cicatrice groas?, zim?at? peste orbita goal?. El a m?r?it, a ridicat o m?n? ?i a ridicat un pumnal sclipitor, cu m?nerul str?lucind ro?u. El se mi?ca prea repede, ?i ea nu putea reac?iona la timp. S-a preg?tit, ?tiind c? era pe cale s? fie ucis?, pe c?nd el cobora pumnalul ?n jos cu toat? for?a. S-a oprit brusc, doar la c??iva centimetri de fa?a ei, ?i ea a deschis ochii pentru a-l vedea pe tat?l ei, ?n picioare acolo, un cadavru, prinz?nd ?n aer ?ncheietura m?inii b?rbatului. El a str?ns m?na omului p?n? c?nd a dat drumul pumnalului, apoi l-a ridicat pe b?rbat pe um?r ?i l-a aruncat de pe parapet. Gwen i-a ascultat ?ipetele ?n timp ce el a plonjat peste margine. Tat?l ei s-a ?ntors ?i s-a uitat la ea; el i-a apucat ferm umerii cu m?inile lui descompuse ?i a purtat o expresie sever?. "Nu e?ti ?n siguran?? aici," a avertizat-o el. "Nu e?ti ?n siguran??!" a strigat el, m?inile sale ?nfig?ndu-se mult prea ferm ?n umerii ei, f?c?nd-o s? ?ipe. Gwen s-a trezit ?ip?nd. S-a ridicat ?n ?ezut ?n pat, privind prin camerei ei, a?tept?nd un atacator. Dar nu a v?zut nimic, doar t?cere – t?cerea groas?, nemi?cat?, care precede zorii. Transpir?nd, respir?nd greu, ea a s?rit din pat, ?mbr?cat? ?n dantela ei de noapte, ?i a m?surat camera cu pasul. S-a gr?bit spre un bazin mic de piatr? ?i ?i-a dat cu ap? pe fa?a, iar ?i iar. S-a rezemat de perete, a sim?it piatra rece pe picioarele goale ?n aceast? diminea?? cald? de var?, ?i a ?ncercat s? se adune. Visul p?ruse prea real. Ea a sim?it c? a fost mai mult dec?t un vis – un veritabil semnal de alarm? de la tat?l s?u, un mesaj. A sim?it nevoia urgent? s? p?r?seasc? Curtea Regelui, imediat, ?i s? nu se mai ?ntoarc? niciodat?. ?tia c? era ceva ce nu putea face. Trebuia s? se adune, s?-?i pun? g?ndurile ?n ordine. Dar de fiecare dat? c?nd clipea, vedea fa?a tat?lui ei, sim?ea avertismentul lui. Trebuia s? fac? orice pentru a se descotorosi de vis. Gwen s-a uitat ?i a v?zut primul soare abia ?ncep?nd s? creasc?, ?i s-a g?ndit la singurul loc care ar ajuta-o s? ??i recapete calmul: R?ul Regelui. Da, trebuia s? se duc? acolo. * Gwendolyn s-a cufundat iar ?i iar ?n izvoarele reci ca ghea?a ale R?ului Regal, ?in?ndu-se de nas ?i scufund?ndu-?i capul sub ap?. S-a a?ezat ?n piscina mic?, sculptat? natural ?n piatr?, ascuns? ?n izvoarele de sus, pe care o g?sise ?i o frecventase ?nc? de c?nd era o copil?. ?i-a ?inut capul sub ap? ?i a z?bovit acolo, sim?ind curen?ii reci trec?ndu-i prin p?r, pe scalp, sim?ind c? ?i spal? ?i ?i cur??? corpul gol. Ea a g?sit ?ntr-o zi acest loc retras, ascuns ?n mijlocul unui m?nunchi de copaci, sus pe munte, un mic platou unde curen?ii r?ului ?ncetineau ?i creaser? o piscin? care era ad?nc? ?i nemi?cat?. Deasupra ei, r?ul se prelingea ?n interior ?i sub ea, continua s? se scurg? – ?i totu?i aici, pe acest platou, apele aveau doar o urm? de curent. Piscina era ad?nc?, pietrele netede, ?i locul at?t de bine ascuns, ?nc?t ea putea face baie goal? f?r? grij?. Venea aici aproape ?n fiecare diminea??, ?n timpul verii, pe c?nd soarele se ridica, pentru a-?i clarifica mintea. Mai ales ?n zilele ca cea ast?zi, c?nd visele o b?ntuiau, a?a cum f?ceau de multe ori, era locul ei de refugiu. Era at?t de greu pentru Gwen s? ?tie dac? fusese doar un vis, sau ceva mai mult. Cum putea ea s? ?tie c?nd un vis era un mesaj, un semn? S? ?tie dac? era doar mintea ei care-i juca feste, sau dac? ?i era dat? o ?ans? s? ia m?suri? Gwendolyn ie?i la suprafa?? s? ia aer, inspir?nd diminea?a cald? de var?, auzind p?s?rile ciripind ?n copaci, peste tot ?n jurul ei. S-a rezemat de st?nc?, corpul ei scufundat p?n? la g?t, st?nd pe o teras? natural? ?n ap?, g?ndindu-se. A ridicat m?inile ?i ?i-a stropit fa?a, apoi ?i-a trecut m?inile prin p?rul lung, blond-ro?cat. S-a uitat ?n jos, la suprafa?a de cristal a apei, care reflecta cerul, al doilea soare, care ?ncepea deja  s? creasc?, copacii care se arcuiau peste ap?, ?i propria ei fa??. Ochii ei migdala?i, str?lucind albastru, se uitau ?napoi la ea din reflexia unduitoare. Putea vedea ceva din tat?l s?u ?n ei. Se ?ntoarse, g?ndindu-se din nou la visul ei. ?tia c? era periculos pentru ea s? r?m?n? la Curtea Regelui dup? asasinarea tat?lui ei, cu to?i spionii, toate intrigile – ?i, mai ales, cu Gareth rege. Fratele ei era imprevizibil. R?zbun?tor. Paranoic. ?i, foarte, foarte gelos. El vedea pe toat? lumea ca pe o amenin?are – mai ales pe ea. Orice se putea ?nt?mpla. ?tia c? nu era ?n siguran?? aici. Nimeni nu era. Dar ea nu era una care s? fug?. Avea nevoie s? ?tie sigur cine era uciga?ul tat?lui ei, ?i dac? era Gareth, nu putea fugi p?n? c?nd nu l-ar fi adus ?n fa?a justi?iei. ?tia c? spiritul tat?lui ei nu s-ar odihni p?n? c?nd oricine l-a ucis nu ar fi fost prins. Justi?ia a fost strig?tul lui de adunare toat? via?a, iar el, dintre to?i oamenii, merita s? aib? parte de ea ?n moarte. Gwen s-a g?ndit din nou la ?nt?lnirea ei ?i a lui Godfrey cu Steffen. Ea era sigur? c? Steffen ascundea ceva, ?i se ?ntreba ce era. O parte din ea a sim?it c? el ar putea s?-?i deschid? sufletul singur ?n timp. Dar dac? el nu ar face-o? Ea a sim?it o urgen?? s?-l g?seasc? pe uciga?ul tat?lui ei – dar nu ?tia unde s? mai caute. ?n cele din urm? Gwendolyn s-a ridicat de pe locul ei de sub ap?, a urcat pe ??rm goal?, tremur?nd ?n aerul dimine?ii, s-a ascuns ?n spatele unui copac gros, ?i s-a ?ntins s?-?i ia prosopul de pe o ramur?, a?a cum f?cea ?ntotdeauna. Dar, c?nd s-a ?ntins dup? prosop, a fost ?ocat? s? descopere c? acesta nu era acolo. St?tea acolo, goal?, ud?, ?i nu putea ?n?elege. Era sigur? c? ?l at?rnase acolo, a?a cum f?cea ?ntotdeauna. Cum st?tea acolo, uimit?, tremur?nd, ?ncerc?nd s? ?n?eleag? ce s-a ?nt?mplat, brusc, a sim?it mi?care ?n spatele ei. S-a ?nt?mplat at?t de repede – o ?nce?o?are – ?i o clip? mai t?rziu, inima ei s-a oprit, c?nd ?i-a dat seama c? un b?rbat st?tea ?n spatele ei. S-a ?nt?mplat mult prea repede. ?n c?teva secunde b?rbatul, purt?nd o mantie neagr? ?i glug?, la fel ca ?n visul ei, era ?n spatele ei. El a apucat-o din spate, a ?ntins o m?n? osoas? ?i i-a pus-o peste gur?, oprindu-i strig?tele, ?n timp ce o ?inea str?ns. A ?ntins cealalt? m?na ?i apucat-o de talie, tr?g?nd-o aproape ?i ridic?nd-o de pe sol. Ea a lovit ?n gol, ?ncerc?nd s? ?ipe, p?n? c?nd el a a?ezat-o jos, ?in?nd-o ?n continuare str?ns. A ?ncercat s? se elibereze din str?nsoarea lui, dar era prea puternic. El a ?ntins m?na ?i Gwen a v?zut c? ?inea un pumnal cu un m?ner ro?u  str?lucitor – la fel ca ?n visul ei. Fusese un avertisment, p?n? la urm?. Ea a sim?it lama presat? pe g?t, ?i el o ?inea at?t de str?ns ?nc?t, dac? s-ar fi mi?cat ?n orice direc?ie, g?tul ei ar fi fost t?iat. Lacrimi i-au curs pe obraji ?n timp ce se lupta sa respire. Era at?t de furioas? pe sine ?ns??i. Fusese at?t de proast?. Trebuia s? fi fost mai atent?. "?mi recuno?ti fa?a?", a ?ntrebat el. S-a aplecat ?n fa?? ?i ea i-a sim?it suflarea fierbinte, oribil?, pe obraz, ?i i-a v?zut profilul. Inima ei s-a oprit – era aceea?i fa?? din visul ei, omul cu ochiul lips? ?i cu cicatricea. "Da", a r?spuns ea, cu vocea tremur?nd?. Era un chip pe care-l ?tia prea bine. Ea nu-i ?tia numele, dar ?tia c? el era o goril?. Un tip de condi?ie joas?, unul dintre mai mul?i care se ?nv?rteau ?n jurul lui Gareth ?nc? de c?nd era copil. El era mesagerul lui Gareth. Gareth ?l trimitea la oricine dorea s? ?l sperie – sau s?-l tortureze, sau s?-l omoare. "E?ti c?inele fratelui meu", a ?uierat ?napoi spre el, sfid?toare. El a z?mbit, dezv?luind din?i lips?. "Eu sunt mesagerul lui", a spus el. "?i mesajul meu vine cu o arm? special?, pentru a v? ajuta s? vi-l aminti?i. Mesajul lui pentru tine, ast?zi, este s? te opre?ti din a pune ?ntreb?ri. Acesta este unul pe care ?l vei ?ti bine, pentru c? atunci c?nd am terminat cu tine, cicatricea pe care o voi l?sa pe acest chip frumos al t?u te va face s? ??i aminte?ti ?ntreaga via??." El a pufnit, apoi a ridicat cu?itul ?i a ?nceput s?-l aduc? ?n jos spre fa?a ei. "NU!" ?ip? Gwen. S-a preg?tit pentru t?ietura care ?i va schimba via?a. Dar c?nd lama a cobor?t, ceva s-a ?nt?mplat. Dintr-o dat?, o pas?re a ?ipat, a n?v?lit direct din cer, s-a repezit ?n picaj direct spre b?rbat. S-a uitat ?n sus ?i a recunoscut-o ?n ultima secund?: Estopheles. A n?v?lit ?n jos, cu ghearele scoase, ?i i-a zg?riat fa?a b?rbatului ?n timp ce acesta cobora pumnalul. Lama tocmai ?ncepuse s? taie obrazul lui Gwen, ?n?ep?nd-o dureros, atunci c?nd a schimbat brusc direc?ia; b?rbatul a ?ipat, sc?p?nd lama ?i ridic?ndu-?i m?inile. Gwen a v?zut un fulger de lumin? alb? pe cer, soarele str?lucind ?n spatele ramurilor, ?i, cum Estopheles s-a ?ndepartat, pur ?i simplu a ?tiut c? tat?l ei trimisese ?oimul. Nu a pierdut timpul. S-a r?sucit, s-a l?sat pe spate ?i, a?a cum au ?nv??at-o antrenorii ei s? fac?, l-a lovit tare pe b?rbat ?n plexul solar, ?intind perfect cu picioarele goale. El s-a ?nclinat pe o parte, sim?ind puterea picioarelor ei pe m?sur? ce ea lovea prin el. ?i fusese repetat de nenum?rate ori, ?nc? de c?nd era mic?, c? nu trebuia s? fie puternic? pentru a se ap?ra de un atacator. Ea trebuia doar s? foloseasc? cei mai puternici mu?chi ai ei – coapsele. ?i s? ?inteasc? precis. Cum b?rbatul st?tea acolo, aplecat, ea a f?cut un pas ?nainte, l-a prins de p?rul de pe ceaf? ?i a ridicat genunchiul – din nou, cu acurate?e maxim? – ?i l-a conectat perfect cu puntea lui nazal?. A auzit un sunet mul?umitor de rupere ?i i-a sim?it s?ngele cald ???nind, curg?ndu-i peste picior, p?t?nd-o; ?n timp ce el a c?zut la p?m?nt, a ?tiut c? i-a rupt nasul. ?tia c? ar fi trebuit s?-l lichideze, s? ia pumnalul ?i s? i-l ?nfig? ?n inim?. Dar ea a stat acolo, goal?, iar instinctul ei a fost s? se ?mbrace ?i s? plece de acolo. Nu dorea s?ngele lui pe m?inile ei, oric?t de mult ar fi meritat-o. Deci, ?n loc de asta, s-a aplecat ?i a ridicat lama lui, a aruncat-o ?n r?u, ?i ?i-a ?nf??urat hainele ?n jurul ei. S-a preg?tit s? fug?, dar ?nainte de a o face, s-a ?ntors ?napoi, s-a ?ncordat, ?i l-a lovit c?t putea de tare ?n vintre. El a strigat ?n durere, ?i s-a ghemuit ?ntr-o minge, ca un animal r?nit. ?n interior ea tremura, sim?ind de c?t de aproape a fost de a fi ucis?, sau cel pu?in mutilat?. A sim?it t?ietura ?n?ep?ndu-i obrazul, ?i ?i-a dat seama c?, probabil, va r?m?ne cu o cicatrice, indiferent c?t de mic? Se sim?ea traumatizat?. Dar nu l-a l?sat s? vad? asta. Deoarece, ?n acela?i timp, ea a sim?it, de asemenea, o nou? for?? izvor?nd din ea, puterea tat?l ei, a ?apte genera?ii de regi MacGil. ?i, pentru prima dat?, ?i-a dat seama c? ?i ea era, de asemenea,  puternic?. La fel de puternic? precum fra?ii ei. La fel de puternic? precum oricare dintre ei. ?nainte de a se ?ntoarce, ea s-a aplecat aproape pentru ca el s? o poat? auzi printre gemete. "Vino l?ng? mine, din nou, "morm?i ea c?tre b?rbat, "?i te voi ucide eu ?ns?mi." CAPITOLUL ZECE Thor se sim?ea supt ?n jos sub ap? ?i ?tia c?, ?n c?teva momente, va fi tras ?n ad?ncuri ?i ?necat – dac? nu era m?ncat mai ?nt?i de viu. El s-a rugat cu toate for?ele. Te rog, nu m? l?sa s? mor acum. Nu aici. Nu ?n acest loc. Nu ucis de aceast? creatur?. Thor a ?ncercat s?-?i convoace puterile, oricare ar fi fost ele. A ?ncercat cu tot ce avea, ?i-a dorit ca energia special? s? curg? prin el, pentru a-l ajuta s? ?nving? aceast? creatur?. El a ?nchis ochii ?i a voit ca ele s? func?ioneze. Dar nu au venit c?nd le-a chemat. Nu s-a ?nt?mplat nimic. El era doar un b?iat obi?nuit, f?r? putere, la fel ca to?i ceilal?i. Unde ?i erau puterile c?nd avea nevoie de ele cel mai mult? Erau oare reale? Sau ?n toate celelalte d??i a fost doar noroc? ?n timp ce ?ncepea s?-?i piard? cuno?tin?a, o serie de imagini i-au fulgerat prin minte. El l-a v?zut pe regele MacGil, ca ?i cum ar fi fost acolo cu el, veghind asupra lui; l-a v?zut pe Argon; ?i apoi a v?zut-o pe Gwendolyn. Ultimul chip a fost cel care i-a dat un motiv pentru a tr?i. Dintr-o dat?, Thor auzit un pleosc?it ?n spatele lui, apoi a auzit ?ip?tul creaturii. S-a ?ntors, chiar ?nainte de a cobor? sub suprafa?a apei, ?i l-a v?zut pe Reece ?n ap? l?ng? el. Sabia-i era tras?, ?i ?inea ?n m?n? capul retezat al creaturii. Capul creaturii, desprins de corpul ei, a continuat s? ?ipe, pe c?nd s?ngele galben ???nea din corpul ei. ?ncet, Thor a sim?it priza de pe piciorul lui relax?ndu-se, ?n timp ce Reece s-a ?ntins si a smuls-o, eliber?ndu-l. Piciorul lui Thor se sim?ea ca ?i cum ar fi fost pe foc, ?i el a sperat ?i s-a rugat s? nu-i fi provocat o ran? permanent?. Thor a sim?it bra?ul lui Reece ?n jurul umerilor s?i, ?i s-a sim?it tras ?napoi spre barc?. Thor a clipit, pierz?ndu-?i ?i rec?p?t?ndu-?i cuno?tin?a, v?z?nd vag imensele valuri care se rostogoleau pe marea zbuciumat?, sim?indu-le cum se ridic? ?i se pr?bu?esc peste tot ?n jurul lui. Конец ознакомительного фрагмента. Текст предоставлен ООО «ЛитРес». Прочитайте эту книгу целиком, купив полную легальную версию (https://www.litres.ru/pages/biblio_book/?art=43696831&lfrom=688855901) на ЛитРес. Безопасно оплатить книгу можно банковской картой Visa, MasterCard, Maestro, со счета мобильного телефона, с платежного терминала, в салоне МТС или Связной, через PayPal, WebMoney, Яндекс.Деньги, QIWI Кошелек, бонусными картами или другим удобным Вам способом.